Treceți la conținutul principal

Prin biblioteci (II)

(...)bibliotecile unor personaje celebre, reale sau imaginare, Rabelais, contele Dracula sau Adolf Hitler (acesta poseda şaisprezece mii de volume – mai ales istorie, dar şi eseuri despre artele plastice, cîteva romane, operele lui Karl May, autorul lui preferat; dacă nu ştii despre cine este vorba e practic imposibil – notează Manguel – să faci un portret al posesorului acestei biblioteci …); în fine, bibliotecile imaginare, cărţile pe care ne-ar place să le citim, cărţile care n-au existat niciodată, dar ale căror titluri sînt înregistrate cu grijă, cărţile proiectate, dar niciodată scrise, cataloagele fictive, cum ar fi cel alcătuit de Paul Masson, care voia să „completeze“ cataloagele Bibliotecii Naţionale.

Extraordinară este descrierea micului apartament în care Borges trăia la Buenos Aires, cu detalii pe care numai cineva care a trăit o vreme în intimitatea scriitorului argentinian le putea reţine. Pe pereţi – un tablou pictat de sora lui Borges şi reproduceri după Piranese („misterioase ruini circulare“) şi Dürer (Cavalerul, Moartea şi Diavolul). În ciuda aşteptărilor, cărţile ocupau un loc discret. În salon, două biblioteci albe conţinînd numai enciclopedii şi două etajere joase, din lemn de culoare închisă; pe acestea din urmă se găseau opere de Stevenson, Chesterton, Henry James, Kipling, romane de H.G. Wells, Wilkie Collins, Eça de Queirós, Ulysse şi Finnegan’s Wake de Joyce, Vieţile imaginare al lui Marcel Schwob, romane poliţiste de John Dickson Carr, apoi Spengler, Gibbon, Schopenhauer, Swedenborg. Pe rafturile din dormitor se aflau volume de poezii şi o foarte valoroasă colecţie de literatură anglo-saxonă şi de literatură islandeză. Printre marii absenţi din biblioteca lui Borges: Proust, Racine, Goethe, Milton, tragicii greci. Lipseau, de asemenea, propriile sale cărţi. Astfel de detalii revelatoare şi anecdote savuroase sînt sarea şi piperul călătoriilor livreşti ale lui Manguel. Nu poţi, evident, rezista tentaţiei de a da cîteva eşantioane: Valéry Larbaud îşi lega cărţile în funcţie de limba în care erau scrise (albastru pentru romanele englezeşti, roşu pentru cele în spaniolă etc.); Samuel Pepys aşeza sub cărţile mai joase un fel de tălpici, pentru ca în partea lor superioară toate să fie la aceeaşi înălţime; poetul englez Lionel Johnson a conceput, din lipsă de spaţiu, nişte etajere agăţate de plafon; în nişte concursuri literare organizate la Lyon, la sfîrşitul secolului întîi, perdanţii erau obligaţi să şteargă cu limba producţiile lor poetice; în 2003 un new-yorkez, Patrick Moore, a trebuit să fie scos de pompieri de sub grămezile de cărţi şi ziare pe care le cumpărase vreme de zece ani; Machiavelli citea noaptea şi îşi punea, înainte de a intra în cabinetul de lucru, veşminte de ceremonie; împăratul roman Gordian cel Tînăr (secolul III) se putea lăuda cu o bibliotecă de 70.000 de volume şi cu 22 de concubine; Samuel Johnson citea fără să taie paginile; în 1258, invadatorii mongoli aruncă în fluviul Tigru conţinutul bibliotecilor, pentru a construi un pod de hîrtie; în mai 1945, la Praga, cînd blindatele ruseşti intrau în oraş, Elena Sikorskaia, sora lui Vladimir Nabokov, încearcă să recupereze de la ofiţerii germani cărţile pe care aceştia le împrumutaseră de la biblioteca unde lucra; doi dintre directorii care îl precedaseră pe Borges la conducerea Bibliotecii Naţionale din Buenos Aires fuseseră şi ei orbi; în 1702, înfometaţi şi aduşi la mizeria cea mai cruntă, locuitorii Islandei au prădat bibliotecile pentru a folosi pergamentele drept haine de iarnă. E greu de imaginat un contact mai carnal cu textele literare.
Multumesc domnului Alexandru Calinescu, un articol foarte bun!
Articol din Dilema veche
Fotografie: photo.net

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Recomandarile din vacanta de Paste

Puzzle lemn magnetic Remorcherul 3 ani+ Melissa and Doug
Acest joc de de indemanare este pentru pasionatii de masini, necesita atentie sporita, rabdare si precizie. Jocul are un dicton foarte bun de incurajare a baieteilor, sa tracteze masinile cu probleme: Suna la remorcari! Puzzle-ul magnetic "Melissa and Dougdin" din lemn contine o piesa speciala cu magnet care "pescuieste" piesele din lemn de pe tabla de joc. Sunt adepta jucariilor confectionate din materiale rezistente. Lemnul este perfect pentru puzzle-uri pentru că imaginile nu se deteriorează la fel de uşor ca cele din plastic sau din carton.
Cateva beneficii ale jocului de puzzle în dezvoltarea copiilor:
    Puzzle-ul este un joc care pune accent pe comunicare, spun ce văd în imagini    Îmbunătăţeşte coordonarea mână-ochi a celor mici    Îmbunătăţeşte orientarea spaţială    Dezvoltă capacitatea copilului de a identifica mai bine dimensiunile    Dezvoltă capacitatea copilului de a identifica mai întâi…

Copiii vin la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Sâmbătă, 17 iunie 2017, ora 11.00, la sediul din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) vă așteaptă la o întâlnire interdisciplinară dedicată copiilor dumneavoastră. Alături de amfitrionul evenimentului, Vasile Ernu, vor fi invitate scriitoarea Adina Rosetti şi ilustratoarea Cristiana Radu, un „cuplu” artistic care a realizat două dintre cele mai premiate cărţi din ultima perioadă, volumele ”Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul” şi ”De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?”. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
Vara acestea MNLR va organiza mai multe evenimente dedicate copiilor, care au ca scop promovarea lecturii în rîndul celor mici. În cadrul acestor evenimente vor fi invitaţi scriitori şi ilustratori de carte pentru copii care îşi vor prezenta propriile lor creaţii.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio France Internationale, TV City, Observator cultural, Contemporanul, AgentiadeCarte, publicaț…

Lansarea volumului ”Povești din Țara Copiilor Fericiți”

Luni, 3 aprilie 2017, ora 17.30, la Librăria ”Mihai Eminescu” din București, la numai o zi după Ziua Internațională a cărții pentru copii și ziua lui H. Ch. Andersen, scriitorul Petre Crăciun vă invită la lansarea volumului ”Povești din Țara Copiilor Fericiți”. Volumul a apărut la editura Zorio și este ilustrat de Anca Smarandache. Invitat special: criticul Alex Ștefănescu. Alături de autor, vor mai participa Anca Smarandache și realizatorul emisiunii ”Bucuria poveștilor”, Adriana Ene.

Petre Crăciun este scriitor de literatură pentru copii, jurnalist, autor de filme documentare și realizator al mai multor emisiuni de televiziune. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Literatură pentru Copii și Tineret și director al portalului Literatură Copii .