Treceți la conținutul principal

Moda e iar la moda

"In secolul 20, intre cele doua razboaie, moda devine accesibila, se extinde din centru spre periferie. Marile case de moda scriu oda modei, care ajunge la periferie sub forma romantata. Abia se sfarsise marele razboi, ca moda e iar la moda.

Intre elegantii demodati ai deceniului trei se afla "...acest superb exemplar, care e Tony Bulandra", pentru ca "a ramas la culoarea verde, de dinainte de razboi, care azi nu se mai poarta, la mansetele scrobite, la monoclul cu snur negru, iar cand vine in salon intra cu manusi albe, purtand mereu tocurile inalte".De asemenea, regizorul Teatrului National, Soare Z. Soare, care "nu va renunta decat simtindu-se foarte nenorocit la camasa cu gulerul scrobit, la vesta cu tiv de pichet". Chiar si rafinatul Pastorel Teodoreanu ignora spiritul adaptabil al modei si ramane fidel celei de pe vremea cand a terminat liceul si cand "se purta, provincial, la Iasi, haina neagra, pantaloni gri si gambeta. E imbracat foarte luxos, poarta camase de matase de patru mii de lei, dar nu a renuntat la nimic din felul primului lui costum". Nici Topirceanu, care face drumul invers, de la Bucuresti la Iasi, nu are grija ultimei taieturi in linia costumului: "Topirceanu e singurul bucurestean care s-a stramutat la Iasi ca sa se faca iesan. (...) si-a luat geamantanul, ghetele cu tocuri Louis XV, costumul de Jockey corectat, palarioara cu marginile scurte, biciusca de trestie de mare cu noduri, s-a suit in tren si a disparut de 16 ani". Indiferent daca e facut sub scutul discursului romanesc sau in oglinda paginii de gazeta, portretul interbelic este "invesmintat" cu grija. Romanul romanesc al anilor ’30 abunda in descrieri vestimentare, atat feminine cat si masculine si, indiferent daca autorul e o doamna sau un domn, trebuie sa fie arbitru al elegantei. Domnul Camil Petrescu, de pilda, ne-o prezinta pe Doamna T. purtand, la hotararea avizata a croitoresei, un galben jignitor de deschis, dar pe care toate femeile frumoase (bine imbracate) il adopta. Fred Vasilescu, dupa reputatie cel mai elegant barbat din Bucuresti, ii face lui Ladima elogiul modei si-i dezvaluie trucurile: nu-si comanda mai mult de un costum nou pe an, dar are cate unul pentru fiecare anotimp, prefera stofa englezeasca, stie sa lase stofa sa se odihneasca (adica poarta cu schimbul costumele avute), schimba de asemenea pantofii de doua-trei ori pe zi (avand cam douasprezece perechi jos, in sifonier), isi cumpara ciorapii cei mai scumpi ca sa nu i se umfle picioarele (350 de lei fata de costumul care-l costa 2000), nu se duce la croitorii de mana a doua de pe strazi ca Regala, Academiei, Brezoianu, pretuieste ghetele frumoase, gulerul perfect pe masura gatului, accesoriile. Se adapteaza din mers micilor schimbari: latimea reverului si unghiul aripioarei lui, lungimea vestonului, talia o idee mai sus sau mai jos... A fi la moda inseamna a fi modelabil, ca lutul. Daca personajul Ladima, gazetar si poet, se teme sa se duca la croitor si poarta tristele costume "de gata" care nu cad niciodata cum se cuvine, gazetarii reali ai revistelor interbelice fac arbitraj in spatiul elegantei. Ca unii care stiu pe ce lume traiesc intrucat ii simt zilnic pulsul, vor fi inteles ca vanitatea celui care nu se supune modei o depaseste cu mult pe a omului imbracat "la zi".


In Lumea. Bazar..., Dona Sol (Otilia Cazimir) prezinta noutati pe tema sub pretextul unui dialog auzit in tren: un provincial venit cu sotia la croitoresele din Bucuresti se transforma, la intoarcere, in expert al elegantei pentru sezonul toamna al anului 1924: "Mai intai de toate, sa stii de la mine (...) ca rochiile nu se fac, ferit-a sfantul, mai lungi de 80 de centimetri masurati din talie si mai largi de un metru si zece... In privinta asta nu mai incape nicio discutie. Asa au decretat inaltele autoritati pariziene (...) Si sa mai stii ca pantofii ascutiti au iesit din moda. Au iesit iar la iveala pantofii scurti si lati in virf". Croitorul devine un personaj important pentru orice familie: consilier, confident, artist. Nu uita sa atraga atentia sotilor impacati cu rotunjimile doamnelor: "Pardon, monsieur, femeii moderne nu-i e permis sa aiba nici solduri largi, nici picioare groase..." Jocul modei, spre deosebire de cel al dragostei, exclude hazardul. Oricat de amuzanta ar fi onomastica lansata de marii croitori, rostul ei e de a aminti ca exista cate o tinuta pentru fiecare moment al zilei, al anului, al varstei. O stiu si provincialii: "Acuma, cand fiecare rochie poarta un nume, ca o vietate, pot sa te anunt ca Olguta se intoarce in pasnicul nostru oras cu un Soupir d’amour pentru serate, cu un Coeur de rubis pentru vizite, cu un Enleve-moi ca pentru teatru si c-un Suivez-moi de astrahan pentru strada" (Lumea. Bazar... 30 nov. 1924). Nu trebuie sa lipseasca, desigur, picatura de parfum care imbraca trupul mai frumos decat orice rochie. "

Ioana Parvulescu. Oda modei, 1997

La mare, la soare

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Recomandarile din vacanta de Paste

Puzzle lemn magnetic Remorcherul 3 ani+ Melissa and Doug
Acest joc de de indemanare este pentru pasionatii de masini, necesita atentie sporita, rabdare si precizie. Jocul are un dicton foarte bun de incurajare a baieteilor, sa tracteze masinile cu probleme: Suna la remorcari! Puzzle-ul magnetic "Melissa and Dougdin" din lemn contine o piesa speciala cu magnet care "pescuieste" piesele din lemn de pe tabla de joc. Sunt adepta jucariilor confectionate din materiale rezistente. Lemnul este perfect pentru puzzle-uri pentru că imaginile nu se deteriorează la fel de uşor ca cele din plastic sau din carton.
Cateva beneficii ale jocului de puzzle în dezvoltarea copiilor:
    Puzzle-ul este un joc care pune accent pe comunicare, spun ce văd în imagini    Îmbunătăţeşte coordonarea mână-ochi a celor mici    Îmbunătăţeşte orientarea spaţială    Dezvoltă capacitatea copilului de a identifica mai bine dimensiunile    Dezvoltă capacitatea copilului de a identifica mai întâi…

Copiii vin la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Sâmbătă, 17 iunie 2017, ora 11.00, la sediul din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) vă așteaptă la o întâlnire interdisciplinară dedicată copiilor dumneavoastră. Alături de amfitrionul evenimentului, Vasile Ernu, vor fi invitate scriitoarea Adina Rosetti şi ilustratoarea Cristiana Radu, un „cuplu” artistic care a realizat două dintre cele mai premiate cărţi din ultima perioadă, volumele ”Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul” şi ”De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?”. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
Vara acestea MNLR va organiza mai multe evenimente dedicate copiilor, care au ca scop promovarea lecturii în rîndul celor mici. În cadrul acestor evenimente vor fi invitaţi scriitori şi ilustratori de carte pentru copii care îşi vor prezenta propriile lor creaţii.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio France Internationale, TV City, Observator cultural, Contemporanul, AgentiadeCarte, publicaț…

Lansarea volumului ”Povești din Țara Copiilor Fericiți”

Luni, 3 aprilie 2017, ora 17.30, la Librăria ”Mihai Eminescu” din București, la numai o zi după Ziua Internațională a cărții pentru copii și ziua lui H. Ch. Andersen, scriitorul Petre Crăciun vă invită la lansarea volumului ”Povești din Țara Copiilor Fericiți”. Volumul a apărut la editura Zorio și este ilustrat de Anca Smarandache. Invitat special: criticul Alex Ștefănescu. Alături de autor, vor mai participa Anca Smarandache și realizatorul emisiunii ”Bucuria poveștilor”, Adriana Ene.

Petre Crăciun este scriitor de literatură pentru copii, jurnalist, autor de filme documentare și realizator al mai multor emisiuni de televiziune. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Literatură pentru Copii și Tineret și director al portalului Literatură Copii .