Treceți la conținutul principal

Lansarea "Antologia rusinii dupa Virgil Ierunca"

Nicolae Merisanu, Dan Talos.Antologia rusinii dupa Virgil Ierunca. Bucuresti: Humanitas, 2009. 568 p.

În “Antologia ruşinii după Virgil Ierunca”, cei doi cercetători au recuperat şi au ordonat pentru prima dată textele semnalate de soţul Monicăi Lovinescu în rubrica pe care a ţinut-o cu fidelitatere atâţia ani, au adăugat note de subsol şi au însoţit textele de un cuvânt înainte. Volumul are şi un adaos mai puţin comun, un post-scriptum care aminteşte, succint, scandalurile care în 2008 au însoţit anunţul că această carte ar putea apărea. Notorie e reacţia lui Mădălin Voicu, care, fără să ştie că Virgil Ierunca murise, critica aprins cartea - elogiile făcute de Ion Voicu sunt şi ele incluse aici - care la acea vreme pur şi simplu nu exista. “Este prima dată când textele selectate de Virgil Ierunca, cu scopul de a ilustra obedienţa intelectualilor români faţă de sistemul comunist, apar într-un volum”, a întărit şi Cătălin Strat, redactorul cărţii.

Pe lângă numele previzibile (Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Eugen Barbu, Dinu Săraru, C.V. Tudor sau Zaharia Stancu, pentru a pomeni doar cele mai stridente voci din corul poeţilor de curte ai dictatorului), “Antologia” lui Ierunca a anexat şi semnături care astăzi pot să mire, cum ar fi prozatorii Mircea Horia Simionescu, Radu Cosaşu sau Constantin Ţoiu, Tudor Octavian sau chiar profesorul de filozofie Vasile Tonoiu, dar şi osanalele pe care le-au adus aparatului comunist figuri care se bucură şi azi de un capital simbolic considerabil: Sergiu Nicolaescu, Radu Beligan sau fostul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pe numele de mirean Toader Arăpaşu.“Asemenea tuturor fiilor patriei, şi noi, slujitorii cultelor, nutrim convingerea nestrămutată că avem la cârma naţiunii noastre conducătorul care poartă neabătut crezul şi voinţa poporului român, din mijlocul căruia s-a ridicat”, scria fostul Patriarh Teoctist într-un număr din “Scânteia”, în 1985. Gabriela Melinescu e şi ea pomenită, cu un singur text publicat în “Luceafărul”, în 1972, unde nota: “M-au emoţionat, în raportul ţinut de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională a partidului, cuvintele limpezi şi exacte cu privire la necesitatea promovării femeilor în societatea noastră”. Lui Virgil Ierunca nu i-a scăpat nici un text de conjunctură, în care Nichita Stănescu saluta “Tezele din iulie”: “Cu o deosebită bucurie - ca o îndreptăţire şi ca un sprijin real al culturii, am primit lucrările teoretice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu apărute în iulie (...) Cum era şi firesc, «Tezele din iulie», cum au fost botezate, au stârnit o bogată efervescenţă de gândire şi în rândurile scriitorilor. Ele reprezintă expresia consecvenţei partidului nostru, expresia aprofundării permanente a teoriei marxist-leniniste, în destinul României”.Lista lui Virgil Ierunca e lungă şi în ea şi-au găsit lejer loc mulţi scriitori şi artişti: Adrian Păunescu, Ion Popescu Gopo, care lăuda “generoasele indicaţii formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul întâlnirilor avute cu creatorii din cinematografie”, Zaharia Stancu, Fănuş Neagu, Radu Beligan sau Sergiu Nicolaescu. Radu Beligan, de pildă, intră în antologia criticului cu un text publicat în 1971, în care-şi exprima încrederea în ideile reformatoare ale lui Ceauşescu: “Optimismul meu”, scria marele actor în revista “Teatrul”, “este întărit în primul rând de propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, profund constructive şi binevenite, apte să propulseze puternic viaţa noastră teatrală”.

Nici Sergiu Nicolaescu n-a fost zgârcit cu omagiile, el fiind pomenit de Ierunca pentru mai multe articole pe care le-a semnat în presa vremii: “Vom face totul ca filmul românesc să devină o oglindă vie a eroismului milenar al poporului nostru în lupta sa pentru independenţă şi unitate naţională, a eroismului omului de astăzi, constructor al socialismului, a unei Românii multilateral dezvoltate, a patosului revoluţionar ce animă întregul popor pentru îndeplinirea programului partidului, pentru edificarea omului nou, a dragostei cu care acest popor îşi urmează preşedintele, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”. Articolele semnate de Sergiu Nicolaescu demonstrează că limba de lemn, comună de altfel tuturor celor care şi-au pus semnătura pe articole care sprijineau politica lui Ceauşescu, era capabilă şi de concizie, când era vorba de osanale: “Preşedintele României socialiste sintetizează magistral ideile, pătrunse de un profund umanism, pe care le-au promovat cu strălucire marii noştri înaintaşi”, mai scria Nicolaescu. Acelaşi lucru îl demonstrează şi un fragment decupat dintr-un articol de Fănuş Neagu, publicat în “Luceafărul”, în 1971: “Şi pentru că-mi iubesc prea adânc neamul, cred nestrămutat în omul de bună-cuviinţă Nicolae Ceauşescu, expresie strălucită a idealurilor voinţei noastre”.

Chiar dacă Virgil Ierunca nu şi-a însoţit selecţiile de comentarii sau explicaţii, în cuvântul înainte, cei doi cercetători fac totuşi câteva precizări legate de statutul diferit al personalităţilor care au ajuns să fie incluse într-o astfel de listă a ruşinii. Unele sunt nume credibile, care au publicat elogii pentru a pune pe picioare instituţii credibile sau pentru a-şi putea publica volumele: scriitorul Mircea Horia Simionescu, de pildă, Henri Coandă, criticul Nicolae Balotă sau artistul Marcel Chirnoagă. Cei doi editori vorbesc însă de alte trei categorii de susţinători publici ai regimului: activişti culturali, indivizi lipsiţi de orice merit sau românii din exilul colaboraţionist.

“Antologia ruşinii după Virgil Ierunca” a apărut după ani de cercetare, în care cei doi editori au mers realmente pe urmele lui Ierunca şi au consultat toate revistele în care şi-a publicat rubrica devenită azi titlu de carte. “Au adunat toate textele”, a mai povestit redactorul care s-a îngrijit de carte la Humanitas, aşa că “toate numele şi toate textele celor antologaţi de Ierunca s-au adunat în acest text”. “Această ediţie integrală a «Antologiei ruşinii după Virgil Ierunca» se vrea a fi un semn de recunoştinţă adus marelui luptător anticomunist”, afirmă cei doi editori la începutul cărţii. “În al doilea rând, având în vedere că «valurile de ruşine» semnalate de Virgil Ierunca încă mai fac ravagii în societatea românească, este cazul ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să luăm aminte la avertismentele lui şi să punem capăt unei prea lungi amnezii ce ne-a ţinut pe loc”, încheie cei care au recuperat din presa exilului aceste amare pastile “no comment” pe care Virgil Ierunca le-a colecţionat timp de mai bine de două decenii.

Sursa: cotidianul.ro

Comentarii

Anonim a spus…
O CARTE MONUMENTALA,CARTEA ANULUI 2009! LASITTEA INTELECTUALIOR ROMANI TEINSPAIMNTA,CUMPARATI CARTEA!
Anonim a spus…
Poate ca era timpul ca cineva sa coboare in catacombele fiintei pt a aduce la lumina tenebrele intuite ale perioadei intuite si cine altcineva daca nu autorul Zeului perisabil - Nicolae Merisanu.
O carte care ar trebui citita macar pentru a cunoaste adevarul din atatea perspective si o alta imagine a acelei perioade.
Luana Aldor a spus…
Problema asta a colaborării și sprijinirii prin articole, ode, editoriale, regimului Impușcatului trebuie nuanțată, deoarece sunt mai mulți factori care intră în joc. Sunt oameni de importanță majoră, oameni de cultură, care și-au dat seama că nu pot face marea cultură, fără acest tribut dat Cezarului. Nu vă amintiți ce coadă se făcea la librăria Eminescu la cărți și cum se mai dădeau pe sub mână cărțile cu adevărat valoroase. Și ce mai citeam scrierile alegorice și hieroglifice care criticau pe ascuns regimul! Să ridice piatra cel care e nepătat! Virgil Ierunca a stat la Paris (cu Monica Lovinescu de-a-mpreunelea) și nu vom ști niciodată cum s-ar fi comportat ei în condiții similare, în țară. Sigur că au suferit, dar era mai ușor să-ți păstrezi rectitudinea morală la microfonul Europei Libere, făcând emisiuni culturale la așa distanță de mâna lungă a Securității...Nu știm ce am fi făcut noi în atari circumstanțe, dacă ne-am fi lăsat, vorba cronicarului, să stăm sub vremi (umiliți, doborâți, modești, ignorați) sau am fi preferat să stăm călare pe vremi (manipulând în favoarea noastră ocaziile și oportunitățile). Cert e că erau o grămadă de oportunști, gen Mihai Beniuc, A. Toma, E. Jebleanu, D.R. Popescu, Titus Popovici, și alți scribălăi proletcultiști, care au profitat din plin și care înălțau osanale tocmai pentru a parveni.

Postări populare de pe acest blog

O primavara frumoasa!

Dragi prieteni,

Va doresc o primavara insorita, cu multe carti care sa va inspire viata!:)

@Gingasia

KILIPIRIM, 15-19 martie 2017

Miercurea viitoare, pe 15 martie, la etajul 2 al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi, debutează o nouă ediție a târgului de carte Kilipirim. Toți cei interesați să achiziționeze cărți la prețuri speciale din oferta celor mai importante edituri autohtone au la dispoziție 5 zile în care pot vizita spațiul expozițional: 15-19 martie, zilnic între orele 10.00 și 22.00, accesul fiind gratuit. La targ, iubitorii de lectura vor gasi carti la 1 leu si discounturi substantiale, care ajung si pana la 80%, la standul fiecarei edituri.

„Din 2005 încoace, cum sosește primăvara, iubitorii de lectură din capitală și-au făcut un obicei din a aștepta o nouă ediție a Kilipirim. Ne bucurăm că putem face ca această tradiție să continue și în acest an!

Kilipirim-ul a fost o idee nouă, ce promovează vânzarea de carte direct de la editură, în special titluri aflate la «a doua tinerețe», dar si titluri noi, toate cu discount. Le mulțumim expozanților, care au pregătit, încă o dată, reduc…

Lansarea volumului ”Povești din Țara Copiilor Fericiți”

Luni, 3 aprilie 2017, ora 17.30, la Librăria ”Mihai Eminescu” din București, la numai o zi după Ziua Internațională a cărții pentru copii și ziua lui H. Ch. Andersen, scriitorul Petre Crăciun vă invită la lansarea volumului ”Povești din Țara Copiilor Fericiți”. Volumul a apărut la editura Zorio și este ilustrat de Anca Smarandache. Invitat special: criticul Alex Ștefănescu. Alături de autor, vor mai participa Anca Smarandache și realizatorul emisiunii ”Bucuria poveștilor”, Adriana Ene.

Petre Crăciun este scriitor de literatură pentru copii, jurnalist, autor de filme documentare și realizator al mai multor emisiuni de televiziune. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Literatură pentru Copii și Tineret și director al portalului Literatură Copii .