Copyright © 2009 Gingasia, BucurestiConcursul il gasiti pe blogul Inei aici
sâmbătă, februarie 28, 2009
Farmacia naturii - Atentie la coaja portocalelor!
Portocalele sunt tratate cu fungicide, conservanti, E-uri
Nu mai folositi in alimentatie coaja rasa a citricelor sau si mai grav sa faceti dulceata! Obisnuim sa utilizam la aromatizarea deserturilor coaja rasa de portocale sau lamaie. Din pacate, trebuie sa renuntam la acest obicei. Nici in ceai nu mai putem adauga feliile de lamaie cu tot cu coaja. Ori de cate ori consumam citrice, trebuie sa aruncam coaja. De ce? Pentru ca este imbibata cu o serie de substante chimice, de E-uri, care protejeaza fructul, fara a afecta miezul. Aceasta pentru a putea fi pastrate mai mult timp, pentru a fi rezistente la boli.Cateodata, putem simti un miros puternic chimic al fructelor, dar de multe ori aceste substante nu au miros si nu pot fi detectate atat de usor.Asociatia pentru protectia consumatorilor din Romania a avertizat, acum cativa ani, asupra faptului ca miezul fructelor nu este afectat, dar coaja nu este buna in alimentatie. E-urile respective pot provoca alergii, intoxicatii, tulburari digestive, mai ales copiilor si persoanelor sensibile sau bolnave. De asemenea, dupa ce curatam fructele, este bine sa ne spalam pe maini.Coaja fructelor poate fi injectata cu:- E230 - difenil, bifenil - conservant artificial anit-mucegai, folsit la citrice. Este interzis in Australia, ca si in alte tari. Testele de laborator au aratat ca, in cantitati mari, poate provoca sangerari interne. Doza maxima admisa este de 0,1 mg/kg corp.- E231 - ortofenil enol - conservant de suprafata. Produce alergii, la contactul cu pielea, in special copiilor. Se foloseste si la pere, morcovi, piersici, prune, ananas, rosii, ardei, cirese, nectarine etc. Nu se foloseste in Australia.- E233 - TIABENDAZOL - fungicid pentru suprafata fructelor si legumelor (citrice, mere, pere, cartofi, banane, ciuperci), dar si la carne si produse lactate. Este permis in majoritatea tarilor.Unele substante ajun si in miez, mai ales daca fructele respective au coaja subtire. Ma intreb ce putem face in cazul rosiilor? Deoarece astfel de substante sunt concentrate in coaja fructelor si legumelor, ar fi indicat sa curatam de coaja si merele, perele, rosiile, atat cat putem, atunci cand nu sunt cumparate de la agricultorii locali.
Sursa aici
O idee pe zi - Invitatie la o cafea!
The Stockholm Furniture Fair, such as the Coffee Ceremony Table by Martin Horgan
Sursa: stockholmfurniturefair.com
Sursa: stockholmfurniturefair.com
vineri, februarie 27, 2009
Biserica Sfîntul Nicolae din Şchei si globul celei mai înalte turle
În globul celei mai înalte turle a Bisericii Sfîntul Nicolae e închis un document vechi de 267 de ani.
Deşi scrisoarea se adresează „iubiţilor noştri nepoţi şi strănepoţi“, nimeni n-o poate citi, fiindcă nimeni nu poate ajunge la ea.
Biserica Sfîntul Nicolae din Şchei nu e numai leagănul primei şcoli în limba română, nu e doar un străvechi lăcaş de cult al Braşovului şi nu e doar polul spiritual în jurul căruia au supravieţuit locuitorii din Şchei de-a lungul secolelor. Se pare că edificiul are şi taine, unele dintre ele greu de desluşit. În turla cea mai înaltă a sfintei biserici, la baza crucii mari, stă aşezat un glob de aur. Mulţi ar crede că e doar un obiect de decor, subscris unui stil arhitectonic anume. Dar e mai mult de atît. Monitorul Expres a aflat că în acel misterios glob sînt depozitate documente vechi, lăsate spre ştiinţa generaţiilor viitoare. Ca un fel de mesaj pentru urmaşi. Nu ştie nimeni ce conţin exact acele hrisoave, cu toate că, în trei secole, de două ori au fost scoase la lumină. Secretul lor a rămas pecetluit şi se pare că va rămîne aşa multă vreme. Doar la o nouă renovare a bisericii s-ar putea ajunge la manuscrise. Pînă atunci, globul de aur găzduieşte, mai departe, cel mai mare mister al Şcheiului.
Descoperit şi tăinuit din nou
Nu este o legendă, documentul, despre care doar cîţiva oameni au auzit, există. Preotul Vasile Oltean, directorul Primei Şcoli Româneşti confirmă că globul de aur al celui mai mare turn adăposteşte un manuscris de maximă importanţă pentru Braşov şi pentru tot neamul românesc. Iată cum a ajuns acolo. „Documentul a fost redactat în 1742 de către Radu Tempea, cronicarul care a scris istoria Bisericii Sfîntul Nicolae din Şchei. Pe atunci, era doar diacon. El a aşezat în glob hrisovul împreună cu Dumitru Dascălul, care era, de fapt, Dumitru Duma, din familia Dumeştilor, şi de la care ne-au rămas multe scrieri valoroase“, explică Vasile Oltean. În 1887, biserica a fost renovată. Cu acest prilej, muncitorii au ajuns în turn şi, la îndemnul preotului de atunci, au deschis globul. Misteriosul zapis a fost citit şi copiat. A treia oară, cînd a avut loc o nouă renovare, la 1946, preotul Candid Muşlea a deschis din nou documentul, iar Ioan Emiliu Prodanu a redactat un proces-verbal despre ce s-a descoperit. Monitorul Expres a ajuns în posesia acestuia. Dar manuscrisul care a înfruntat veacurile a fost aşezat la locul lui, în glob şi, aşa cum spune Vasile Oltean, nimeni nu ştie exact ce conţine.
Tezaurul ascuns de comunişti
„Pînă în 1965, uşa care duce la turn era zidită. În spatele ei am descoperit un tezaur inegalabil: 6.000 de cărţi vechi, 30.000 de documente, sute de tablouri, toate manuscrisele lui Andrei Şaguna. Aici am găsit şi această dare de seamă din 1946, încadrată la obiecte necatalogate. Am descoperit şi un manuscris vechi din secolul XI, ceea ce ar schimba total istoria noastră. Primul secol francez este secolul XIII, noi existam cu 200 de ani în urma lor. Asta e valabil şi pentru cei care cred că nu eram pe aceste meleaguri“, spune Vasile Oltean. De ce au fost ferecate aceste vestigii ale istoriei? Pentru că erau legate de biserică, pentru că vorbeau cu năduf de ocupaţia maghiară. Au fost salvate de preoţii de la Biserica Sfîntul Nicolae, „comuniştii le-ar fi ars“. Documentul care pomeneşte de misteriosul hrisov din globul de aur are 11 pagini şi a fost redactat la 8 septembrie 1887. Dar n-a fost singurul. Căci autorul scrie „Alt înscris mai pe larg am pus noi în turnul cel mare al bisericii“. În afară de procesul-verbal semnat de Ioan Emiliu Prodanu, preotul Muşlea a realizat şi traducere din chirilică a documentului original din turnul cel mare. Dar numai el a ştiut ce a scris în el.
„Originalul nu l-a văzut nimeni“
Aşadar, manuscrisul pe care îl face astăzi public Vasile Oltean nu este cel din globul de aur al turlei mari. Dar face referire la el. Este cel mai nou proces-verbal despre acel tainic document. A fost plasat în globul unei turle secundare, în care, după cum se observă, de asemenea există lucruri importante puse la păstrat, la care nu ajunge nimeni. „Acum 20 de ani, am găsit şi traducerea din chirilică de la 1887. Dar nu vă pot îngădui să-l publicaţi încă. Pot să vă spun doar că este un document despre istoria braşovenilor din Şchei. Ca stil şi vocabular, e diferită de varianta din 1946. Originalul nu l-a văzut nimeni“, mărturiseşte păstrătorul tainelor bisericii. Documentul de acum 60 de ani, relatînd cele întîmplate la deschiderea anterioară a valorosului hrisov, precizează că toate turnurile au fost reparate la 1887, de către „totalitatea creştinilor majoreni“. „Cînd au luat crucile şi globurile cele vechi jos, au aflat în globul acesta, din care scoateţi Domniile Voastre acestu înscrisu, numai o iconiţă mică pe care se mai puteau citi numai următoarele cuvinte: «Pususau această icono în turlă în anul 1742 sept. 1.»“. Lîngă această veche icoană, stă din 1887 încoace şi documentul pe care vi-l prezentăm.
Prima istorie a românilor
„Cătră iubiţii noştri nepoţi şi strănepoţi“. Aşa şi-au început strămoşii noştri mesajul pe care au vrut să-l aflăm şi care este, de fapt, o istorie a românilor de la 1848 pînă în 1887. „E o mărturie autentică a veacului XIX. Încă nu se scrisese o istorie globală, ci numai cronici private, de familii sau voievozi. Pornind de la particular la general, manuscrisul poate fi considerat prima încercare de istorie a românilor. Era perioada absolutismului austro-ungar, dacă preoţii ar fi făcut public acest document, ar fi fost împuşcaţi“, precizează Vasile Oltean. Într-adevăr, cei ce au scris acest mesaj de istorie a Şcheilor au folosit temeni duri la adresa ocupaţiei străine. „Braşovu-Brasso-Cronstadt-Corona se ţine astăzi de Ardeal sau Transilvania, iară aceasta e unită cu Ungaria. În toată Ungaria dimpreună cu Transilvania sînt aproape trei milioane de Români“, se spune în document. Contemporani revoluţiei paşoptiste, autorii hrisovului încep să povestească istoria românilor din acest moment pentru că „viaţa noastră politică naţională se începe cu deosebire la anul 1848. În acest an al mîntuirii popoarelor din întreaga Europă, dîndu-se impuls din Francia, s-au proclamat drepturile omeneşti: libertate, egalitate şi frăţietate“.
Sub ocupaţia austro-ungară
La adunarea din „Cîmpul Libertăţii“ de la Blaj, au fost, după spusele cronicarului braşovean, 40.000 de români, printre care şi braşovenii: protopopul Ioan Petricu şi Ioan M. Burbea. După proclamarea libertăţii, „s-a încins un sîngeros războiu civil între Unguri şi Români. Ungurii s-au luptat contra Împăratului Austriei, carele era şi regele Ungariei, noi Românii am ţinut cu împăratul. Ne-am luptat vitejeşte. Revoluţiunea a durat doi ani“. După război, românii au ajuns să fie numiţi printre dregători, au primit unele înlesniri, „am început a ne ridica şcoli, astfel că azi fiecare comună unde se află români îşi are şi şcoala sa românească“. Dar a venit un nou război, în 1866, cu Prusia, cînd „armatele noastre au fost bătute“. Soarta românilor s-a schimbat. „Ungurii au început să-şi ridice capul. Din Monarhia Austriei, s-a făcut Monarhia Austro-Ungaria, cu formă dualistică, adecă Ungurii au căpătat dietă proprie, ministeriu propriu, iar Transilvania au unit-o fără voia Românilor cu Ungaria. Din acest an au început suferinţele pentru noi“. Autorii, care au trăit pe pielea lor acele vremuri, se plîngeau că „politiceşte, avem drepturi naţionale pe hîrtie, dară în faptă, stăpînitorii, adecă Maghiarii, nu ne lasă să le folosim, fiindcă tendinţa lor este de a maghiariza toate popoarele din ţară“.
„Atunci, Ruşii au chemat pe Români într-ajutor “
Contra asupririi maghiare de atunci, românii se luptau „cu toate armele iertate fără a despera, şi iubirea către limbă şi naţiune devine tot mai mare“. Alinare găseau în „biserica noastră greco-orientală de la 1866“. Tot biserica susţinea şi învăţămîntul şi astfel „şcoalele noastre în întreaga mitropolie stau binişor“. Mitropolit era Miron Românul, născut în Ungaria, episcop al Aradului era Ioan Meţianu, născut la Zărneşti, iar episcop al Caransebeşului era braşoveanul Ioan Popazu. Documentul mai vorbeşte despre Andrei Baron de Şaguna, numit de români Marele Andrei. „El era de viţă Cuţovlah, adecă Român din Macedonia, astăzi provincie turcească. Şaguna era bărbat mare, înţeleg politic mare, şi avea multă influinţă la curtea Împăratului Francis Iosif I-ul“. Relatînd împrejurările în care s-a desfăşurat Războiul de Independenţă, autorii notează: „Atunci, Ruşii au chemat pe Români într-ajutor fără condiţiune. Românii au trecut şi ei Dunărea şi au luptat cu atîta vitejie încît i-au admirat nu numai Ruşii şi Turcii, ci întreaga Europă“. În urma acestui război, România s-a declarat regat, sub Carol I de Hohenzollern. Faptele românilor din regat au avut „influenţă bună şi asupra noastră, a Românilor din Ungaria şi Austria“.
Un fel de recensămînt
Un capitol special este dedicat situaţiei românilor din Braşov, apreciaţi la 10.000 de credincioşi „de legea greco-orientală“. Foarte preţioase sînt şi datele demografice. Populaţia Braşovului mai număra încă 20.000 de locuitori, din care 6.000 erau unguri, iar 8.000, saşi. „Ceilalţi sînt de diverse neamuri, fără aspiraţiuni de a forma corpuri naţionale. Ovrei sînt, dar nu prea mulţi ca în alte locuri“. Deşi nu foarte numeroşi, saşii conduceau treburile administrative ale cetăţii şi „majoritatea averii este în mîna lor“. Dar numai la oraş. „De la comună încolo însă sînt şi ei călcaţi în picioare de Unguri, ca şi noi“. Saşii erau consideraţi cu „mai multă inteligenţă şi popor mai disciplinat decît noi“. Asupriţi de maghiari erau şi saşii şi românii, ceea ce a apropiat cele două etnii, dar „fără să se fi putut deştepta între noi şi Saşi frăţia adevărată“. Românii aveau în Braşov cinci biserici: Pe Tocile, în Prund, în Braşovuvechiu, Stupini şi Dîrste. „Capela se află la mormintele româneşti de sub Tîmpa“. Adresîndu-se urmaşilor, strămoşii noştri ne avertizează că e posibil să n-o mai găsim deoarece „comuna politică îşi bate capul să facă un cimiteriu comun pentru toate confesiunile“.
„Viţă de get-beget trocar“
Parohia din Cetatea Braşovului şi Biserica Sfîntul Nicolae erau proprietarele şcolilor româneşti din Groaveri: un gimnaziu cu 8 clase, o şcoală reală cu 4 clase, o şcoală comercială cu 3 clase, o şcoală de băieţi cu 6 clase şi o şcoală de fete cu 5 clase. Aici, 35 de profesori îi învăţau carte pe cei 1.000 de elevi. Biserica Sfîntul Nicolae avea 3.800 de enoriaşi şi o avere de aproape un milion de floreni austrieci. Preoţi parohi erau Ioan Petricu, de 71 de ani, şi Vasile Voina, în vîrstă de 30 de ani, „viţă de get-beget trocar, însă fiind om înţelept, studiat la Universitatea din Viena, nu se supără numirea de Trocar“. Preşedintele comitetului bisericesc nu făcea parte din cler. David Almăşanu avea 70 de ani, fusese profesor, luptase prin războaie şi făcuse chiar ani de temniţă. „Noi îi zicem «Tata Almăşanu» şi-l iubim ca pe un părinte. Cît e de bătrîn, cînd citeşte cîte un pasagiu mai vioiu din Cicero, Liviu, Virgil, Horaţiu, pare că întinereşte Dumnezeu să-l mai ţină, dar nu pînă cînd veţi ceti Dvoastră această scrisoare“.
Un mesaj pentru braşovenii altor secole
Scrisoarea care ne este adresată nouă, generaţiilor viitoare, se încheie cu enumerarea „maeştrilor“ care au contribuit la restaurarea sfîntului lăcaş românesc, aproape toţi saşi şi unguri: aurarul Ludwig Goldschmidt, fierarul Gustav Bieltz, tinichigiii Dick şi Gross, zidarul Lazăr Andraş, lemnarul Friedrich Sahnen şi măsarul (tîmplarul) Vasile Popovici. „Aşadară s-a putut găsi şi un meseriaş român. Măsarul nostru e cel mai vestit dintre toţi măsarii din Braşov, fără osebire de naţionalitate“. Vă veţi întreba dacă această scrisoare veche de 122 de ani, copiată în caractere latine la 1946, ascunde într-adevăr un mister. Nu. Chiar dacă o citim pentru prima oară, ea este doar o mărturie istorică, plină de detalii preţioase. Existenţa, autenticitatea şi conţinutul sînt elucidate. Pe cînd documentul din globul de aur, pomenit în scrisoare, rămîne un subiect tabu. „Mai multe înscrisuri am găsit în globul turnului celui mai înalt. Să ştiţi că toate acestea le-am aşezat în Arhiva Bisericii sub no. 230/1887“. Deci, legendarul hrisov secret, despre care se spune că ar fi fost scrijelit pe foiţă de aur, există. „E şi acum în glob. Doar la restaurare să ajungem la el. Eu am încercat să mă urc acum cîţiva ani, n-am reuşit, mi s-a făcut rău“, mărturiseşte Vasile Oltean. Se mai spune că, de fapt, un om de rînd nici nu are voie să afle ce scrie în document. Dacă vreodată hrisovul îşi va dezvălui tainele, nu ştim. Pînă atunci, deşi este la vedere, rămîne păzit cu străşnicie. Nu de forţe armate, sisteme de alarmă sofisticate, blesteme sau capcane. Ci, pur şi simplu, de înţelepciunea înaintaşilor noştri care au aşezat misteriosul înscris la o înălţime care rivalizează cu muntele Tîmpa.
„Românilor din Şchei la ziceau Trocari, fiindcă mulţi dintre locuitori făceau găitani pe troci, acum vreo 50 de ani. Ei se supără de această numire, dar aceasta se întîmplă din neştiinţă, căci numirea e tocmai aşa de onorifică ca şi cînd ai zice măsarului că e măsar fiindcă face mese. Deosebirea este că măsarului i s-a dat numirea dela obiectul ce-l prepară, pe cînd Trocarului dela obiectul cu care prepară.“
Catedrala românilor din Şchei
• Socotită pe bună dreptate catedrala românilor din Ţara Bîrsei, Biserica Sfîntul Nicolae din Şcheii Braşovului îşi are originile în anul 1292, cînd s-a ridicat o cruce de lemn cu şindrilă. În 1495, s-a început construcţia bisericii de piatră, sub Aron Vodă. Se pare că de atunci datează şi globul de aur. A treia construcţie a pornit-o Neagoe Basarab, tot în piatră, cu un plan asemănător precedentei. Cronicile acestui lăcaş de cult încep cu cea a protopopului Vasile (1628) şi Radu Tempea II (1741). Sub egida bisericii s-a înfiinţat prima şcoala românească la 1495, iar la 1597 a fost ridicată şcoala nouă, de piatră. În 1760, i s-a adăugat un etaj. Începînd cu 1559, limba de predare în această şcoală a fost româna. Aici s-au tipărit primele cărţi de circulaţie în limba română, prin diaconul Coresi, s-a scris prima gramatică românească (Dimitrie Eustatievici -1757) şi s-au tradus primele cărţi populare. Biserica deţine o impresionantă bibliotecă şi o arhivă de hrisoave şi cărţi domneşti, mii de acte, zapise, registre şi scrisori care constituie un tezaur pentru istoria şi cultura neamului românesc.
Sursa: Monitorul Expres
Deşi scrisoarea se adresează „iubiţilor noştri nepoţi şi strănepoţi“, nimeni n-o poate citi, fiindcă nimeni nu poate ajunge la ea.
Biserica Sfîntul Nicolae din Şchei nu e numai leagănul primei şcoli în limba română, nu e doar un străvechi lăcaş de cult al Braşovului şi nu e doar polul spiritual în jurul căruia au supravieţuit locuitorii din Şchei de-a lungul secolelor. Se pare că edificiul are şi taine, unele dintre ele greu de desluşit. În turla cea mai înaltă a sfintei biserici, la baza crucii mari, stă aşezat un glob de aur. Mulţi ar crede că e doar un obiect de decor, subscris unui stil arhitectonic anume. Dar e mai mult de atît. Monitorul Expres a aflat că în acel misterios glob sînt depozitate documente vechi, lăsate spre ştiinţa generaţiilor viitoare. Ca un fel de mesaj pentru urmaşi. Nu ştie nimeni ce conţin exact acele hrisoave, cu toate că, în trei secole, de două ori au fost scoase la lumină. Secretul lor a rămas pecetluit şi se pare că va rămîne aşa multă vreme. Doar la o nouă renovare a bisericii s-ar putea ajunge la manuscrise. Pînă atunci, globul de aur găzduieşte, mai departe, cel mai mare mister al Şcheiului.
Descoperit şi tăinuit din nou
Nu este o legendă, documentul, despre care doar cîţiva oameni au auzit, există. Preotul Vasile Oltean, directorul Primei Şcoli Româneşti confirmă că globul de aur al celui mai mare turn adăposteşte un manuscris de maximă importanţă pentru Braşov şi pentru tot neamul românesc. Iată cum a ajuns acolo. „Documentul a fost redactat în 1742 de către Radu Tempea, cronicarul care a scris istoria Bisericii Sfîntul Nicolae din Şchei. Pe atunci, era doar diacon. El a aşezat în glob hrisovul împreună cu Dumitru Dascălul, care era, de fapt, Dumitru Duma, din familia Dumeştilor, şi de la care ne-au rămas multe scrieri valoroase“, explică Vasile Oltean. În 1887, biserica a fost renovată. Cu acest prilej, muncitorii au ajuns în turn şi, la îndemnul preotului de atunci, au deschis globul. Misteriosul zapis a fost citit şi copiat. A treia oară, cînd a avut loc o nouă renovare, la 1946, preotul Candid Muşlea a deschis din nou documentul, iar Ioan Emiliu Prodanu a redactat un proces-verbal despre ce s-a descoperit. Monitorul Expres a ajuns în posesia acestuia. Dar manuscrisul care a înfruntat veacurile a fost aşezat la locul lui, în glob şi, aşa cum spune Vasile Oltean, nimeni nu ştie exact ce conţine.
Tezaurul ascuns de comunişti
„Pînă în 1965, uşa care duce la turn era zidită. În spatele ei am descoperit un tezaur inegalabil: 6.000 de cărţi vechi, 30.000 de documente, sute de tablouri, toate manuscrisele lui Andrei Şaguna. Aici am găsit şi această dare de seamă din 1946, încadrată la obiecte necatalogate. Am descoperit şi un manuscris vechi din secolul XI, ceea ce ar schimba total istoria noastră. Primul secol francez este secolul XIII, noi existam cu 200 de ani în urma lor. Asta e valabil şi pentru cei care cred că nu eram pe aceste meleaguri“, spune Vasile Oltean. De ce au fost ferecate aceste vestigii ale istoriei? Pentru că erau legate de biserică, pentru că vorbeau cu năduf de ocupaţia maghiară. Au fost salvate de preoţii de la Biserica Sfîntul Nicolae, „comuniştii le-ar fi ars“. Documentul care pomeneşte de misteriosul hrisov din globul de aur are 11 pagini şi a fost redactat la 8 septembrie 1887. Dar n-a fost singurul. Căci autorul scrie „Alt înscris mai pe larg am pus noi în turnul cel mare al bisericii“. În afară de procesul-verbal semnat de Ioan Emiliu Prodanu, preotul Muşlea a realizat şi traducere din chirilică a documentului original din turnul cel mare. Dar numai el a ştiut ce a scris în el.
„Originalul nu l-a văzut nimeni“
Aşadar, manuscrisul pe care îl face astăzi public Vasile Oltean nu este cel din globul de aur al turlei mari. Dar face referire la el. Este cel mai nou proces-verbal despre acel tainic document. A fost plasat în globul unei turle secundare, în care, după cum se observă, de asemenea există lucruri importante puse la păstrat, la care nu ajunge nimeni. „Acum 20 de ani, am găsit şi traducerea din chirilică de la 1887. Dar nu vă pot îngădui să-l publicaţi încă. Pot să vă spun doar că este un document despre istoria braşovenilor din Şchei. Ca stil şi vocabular, e diferită de varianta din 1946. Originalul nu l-a văzut nimeni“, mărturiseşte păstrătorul tainelor bisericii. Documentul de acum 60 de ani, relatînd cele întîmplate la deschiderea anterioară a valorosului hrisov, precizează că toate turnurile au fost reparate la 1887, de către „totalitatea creştinilor majoreni“. „Cînd au luat crucile şi globurile cele vechi jos, au aflat în globul acesta, din care scoateţi Domniile Voastre acestu înscrisu, numai o iconiţă mică pe care se mai puteau citi numai următoarele cuvinte: «Pususau această icono în turlă în anul 1742 sept. 1.»“. Lîngă această veche icoană, stă din 1887 încoace şi documentul pe care vi-l prezentăm.
Prima istorie a românilor
„Cătră iubiţii noştri nepoţi şi strănepoţi“. Aşa şi-au început strămoşii noştri mesajul pe care au vrut să-l aflăm şi care este, de fapt, o istorie a românilor de la 1848 pînă în 1887. „E o mărturie autentică a veacului XIX. Încă nu se scrisese o istorie globală, ci numai cronici private, de familii sau voievozi. Pornind de la particular la general, manuscrisul poate fi considerat prima încercare de istorie a românilor. Era perioada absolutismului austro-ungar, dacă preoţii ar fi făcut public acest document, ar fi fost împuşcaţi“, precizează Vasile Oltean. Într-adevăr, cei ce au scris acest mesaj de istorie a Şcheilor au folosit temeni duri la adresa ocupaţiei străine. „Braşovu-Brasso-Cronstadt-Corona se ţine astăzi de Ardeal sau Transilvania, iară aceasta e unită cu Ungaria. În toată Ungaria dimpreună cu Transilvania sînt aproape trei milioane de Români“, se spune în document. Contemporani revoluţiei paşoptiste, autorii hrisovului încep să povestească istoria românilor din acest moment pentru că „viaţa noastră politică naţională se începe cu deosebire la anul 1848. În acest an al mîntuirii popoarelor din întreaga Europă, dîndu-se impuls din Francia, s-au proclamat drepturile omeneşti: libertate, egalitate şi frăţietate“.
Sub ocupaţia austro-ungară
La adunarea din „Cîmpul Libertăţii“ de la Blaj, au fost, după spusele cronicarului braşovean, 40.000 de români, printre care şi braşovenii: protopopul Ioan Petricu şi Ioan M. Burbea. După proclamarea libertăţii, „s-a încins un sîngeros războiu civil între Unguri şi Români. Ungurii s-au luptat contra Împăratului Austriei, carele era şi regele Ungariei, noi Românii am ţinut cu împăratul. Ne-am luptat vitejeşte. Revoluţiunea a durat doi ani“. După război, românii au ajuns să fie numiţi printre dregători, au primit unele înlesniri, „am început a ne ridica şcoli, astfel că azi fiecare comună unde se află români îşi are şi şcoala sa românească“. Dar a venit un nou război, în 1866, cu Prusia, cînd „armatele noastre au fost bătute“. Soarta românilor s-a schimbat. „Ungurii au început să-şi ridice capul. Din Monarhia Austriei, s-a făcut Monarhia Austro-Ungaria, cu formă dualistică, adecă Ungurii au căpătat dietă proprie, ministeriu propriu, iar Transilvania au unit-o fără voia Românilor cu Ungaria. Din acest an au început suferinţele pentru noi“. Autorii, care au trăit pe pielea lor acele vremuri, se plîngeau că „politiceşte, avem drepturi naţionale pe hîrtie, dară în faptă, stăpînitorii, adecă Maghiarii, nu ne lasă să le folosim, fiindcă tendinţa lor este de a maghiariza toate popoarele din ţară“.
„Atunci, Ruşii au chemat pe Români într-ajutor “
Contra asupririi maghiare de atunci, românii se luptau „cu toate armele iertate fără a despera, şi iubirea către limbă şi naţiune devine tot mai mare“. Alinare găseau în „biserica noastră greco-orientală de la 1866“. Tot biserica susţinea şi învăţămîntul şi astfel „şcoalele noastre în întreaga mitropolie stau binişor“. Mitropolit era Miron Românul, născut în Ungaria, episcop al Aradului era Ioan Meţianu, născut la Zărneşti, iar episcop al Caransebeşului era braşoveanul Ioan Popazu. Documentul mai vorbeşte despre Andrei Baron de Şaguna, numit de români Marele Andrei. „El era de viţă Cuţovlah, adecă Român din Macedonia, astăzi provincie turcească. Şaguna era bărbat mare, înţeleg politic mare, şi avea multă influinţă la curtea Împăratului Francis Iosif I-ul“. Relatînd împrejurările în care s-a desfăşurat Războiul de Independenţă, autorii notează: „Atunci, Ruşii au chemat pe Români într-ajutor fără condiţiune. Românii au trecut şi ei Dunărea şi au luptat cu atîta vitejie încît i-au admirat nu numai Ruşii şi Turcii, ci întreaga Europă“. În urma acestui război, România s-a declarat regat, sub Carol I de Hohenzollern. Faptele românilor din regat au avut „influenţă bună şi asupra noastră, a Românilor din Ungaria şi Austria“.
Un fel de recensămînt
Un capitol special este dedicat situaţiei românilor din Braşov, apreciaţi la 10.000 de credincioşi „de legea greco-orientală“. Foarte preţioase sînt şi datele demografice. Populaţia Braşovului mai număra încă 20.000 de locuitori, din care 6.000 erau unguri, iar 8.000, saşi. „Ceilalţi sînt de diverse neamuri, fără aspiraţiuni de a forma corpuri naţionale. Ovrei sînt, dar nu prea mulţi ca în alte locuri“. Deşi nu foarte numeroşi, saşii conduceau treburile administrative ale cetăţii şi „majoritatea averii este în mîna lor“. Dar numai la oraş. „De la comună încolo însă sînt şi ei călcaţi în picioare de Unguri, ca şi noi“. Saşii erau consideraţi cu „mai multă inteligenţă şi popor mai disciplinat decît noi“. Asupriţi de maghiari erau şi saşii şi românii, ceea ce a apropiat cele două etnii, dar „fără să se fi putut deştepta între noi şi Saşi frăţia adevărată“. Românii aveau în Braşov cinci biserici: Pe Tocile, în Prund, în Braşovuvechiu, Stupini şi Dîrste. „Capela se află la mormintele româneşti de sub Tîmpa“. Adresîndu-se urmaşilor, strămoşii noştri ne avertizează că e posibil să n-o mai găsim deoarece „comuna politică îşi bate capul să facă un cimiteriu comun pentru toate confesiunile“.
„Viţă de get-beget trocar“
Parohia din Cetatea Braşovului şi Biserica Sfîntul Nicolae erau proprietarele şcolilor româneşti din Groaveri: un gimnaziu cu 8 clase, o şcoală reală cu 4 clase, o şcoală comercială cu 3 clase, o şcoală de băieţi cu 6 clase şi o şcoală de fete cu 5 clase. Aici, 35 de profesori îi învăţau carte pe cei 1.000 de elevi. Biserica Sfîntul Nicolae avea 3.800 de enoriaşi şi o avere de aproape un milion de floreni austrieci. Preoţi parohi erau Ioan Petricu, de 71 de ani, şi Vasile Voina, în vîrstă de 30 de ani, „viţă de get-beget trocar, însă fiind om înţelept, studiat la Universitatea din Viena, nu se supără numirea de Trocar“. Preşedintele comitetului bisericesc nu făcea parte din cler. David Almăşanu avea 70 de ani, fusese profesor, luptase prin războaie şi făcuse chiar ani de temniţă. „Noi îi zicem «Tata Almăşanu» şi-l iubim ca pe un părinte. Cît e de bătrîn, cînd citeşte cîte un pasagiu mai vioiu din Cicero, Liviu, Virgil, Horaţiu, pare că întinereşte Dumnezeu să-l mai ţină, dar nu pînă cînd veţi ceti Dvoastră această scrisoare“.
Un mesaj pentru braşovenii altor secole
Scrisoarea care ne este adresată nouă, generaţiilor viitoare, se încheie cu enumerarea „maeştrilor“ care au contribuit la restaurarea sfîntului lăcaş românesc, aproape toţi saşi şi unguri: aurarul Ludwig Goldschmidt, fierarul Gustav Bieltz, tinichigiii Dick şi Gross, zidarul Lazăr Andraş, lemnarul Friedrich Sahnen şi măsarul (tîmplarul) Vasile Popovici. „Aşadară s-a putut găsi şi un meseriaş român. Măsarul nostru e cel mai vestit dintre toţi măsarii din Braşov, fără osebire de naţionalitate“. Vă veţi întreba dacă această scrisoare veche de 122 de ani, copiată în caractere latine la 1946, ascunde într-adevăr un mister. Nu. Chiar dacă o citim pentru prima oară, ea este doar o mărturie istorică, plină de detalii preţioase. Existenţa, autenticitatea şi conţinutul sînt elucidate. Pe cînd documentul din globul de aur, pomenit în scrisoare, rămîne un subiect tabu. „Mai multe înscrisuri am găsit în globul turnului celui mai înalt. Să ştiţi că toate acestea le-am aşezat în Arhiva Bisericii sub no. 230/1887“. Deci, legendarul hrisov secret, despre care se spune că ar fi fost scrijelit pe foiţă de aur, există. „E şi acum în glob. Doar la restaurare să ajungem la el. Eu am încercat să mă urc acum cîţiva ani, n-am reuşit, mi s-a făcut rău“, mărturiseşte Vasile Oltean. Se mai spune că, de fapt, un om de rînd nici nu are voie să afle ce scrie în document. Dacă vreodată hrisovul îşi va dezvălui tainele, nu ştim. Pînă atunci, deşi este la vedere, rămîne păzit cu străşnicie. Nu de forţe armate, sisteme de alarmă sofisticate, blesteme sau capcane. Ci, pur şi simplu, de înţelepciunea înaintaşilor noştri care au aşezat misteriosul înscris la o înălţime care rivalizează cu muntele Tîmpa.
„Românilor din Şchei la ziceau Trocari, fiindcă mulţi dintre locuitori făceau găitani pe troci, acum vreo 50 de ani. Ei se supără de această numire, dar aceasta se întîmplă din neştiinţă, căci numirea e tocmai aşa de onorifică ca şi cînd ai zice măsarului că e măsar fiindcă face mese. Deosebirea este că măsarului i s-a dat numirea dela obiectul ce-l prepară, pe cînd Trocarului dela obiectul cu care prepară.“
Catedrala românilor din Şchei
• Socotită pe bună dreptate catedrala românilor din Ţara Bîrsei, Biserica Sfîntul Nicolae din Şcheii Braşovului îşi are originile în anul 1292, cînd s-a ridicat o cruce de lemn cu şindrilă. În 1495, s-a început construcţia bisericii de piatră, sub Aron Vodă. Se pare că de atunci datează şi globul de aur. A treia construcţie a pornit-o Neagoe Basarab, tot în piatră, cu un plan asemănător precedentei. Cronicile acestui lăcaş de cult încep cu cea a protopopului Vasile (1628) şi Radu Tempea II (1741). Sub egida bisericii s-a înfiinţat prima şcoala românească la 1495, iar la 1597 a fost ridicată şcoala nouă, de piatră. În 1760, i s-a adăugat un etaj. Începînd cu 1559, limba de predare în această şcoală a fost româna. Aici s-au tipărit primele cărţi de circulaţie în limba română, prin diaconul Coresi, s-a scris prima gramatică românească (Dimitrie Eustatievici -1757) şi s-au tradus primele cărţi populare. Biserica deţine o impresionantă bibliotecă şi o arhivă de hrisoave şi cărţi domneşti, mii de acte, zapise, registre şi scrisori care constituie un tezaur pentru istoria şi cultura neamului românesc.
Sursa: Monitorul Expres
Subiectele la bac vor fi postate pe site în 1 martie
Ecaterina Andronescu susţine că subiectele de anul trecut vor fi şi variantele pentru subiectele bac-ului din acest an. Astfel, se vor economisi bani, dar şi timp. Există însă şi o excepţie: liceele tehnologice. Acestea vor intra în bacalaureat cu un curriculum nou în acest domeniu. Subiectele vor fi postate pe site-ul Ministerului Educaţiei la 1 martie, conform Legii învăţământului. Până atunci vor fi traduse şi subiectele pentru minorităţile care învaţă în limba maternă. Cele 300 de variante ce vor fi postate şi pe site-ul instituţiei vor fi amestecate, astfel încât să nu coincidă cu cele utilizate la extragerea din iunie.
Pentru probele scrise la examenul de Bacalaureat 2009 se păstrează aceleaşi modele ca la examenul de Bacalaureat din 2008, disponibile pe www.subiecte2009.edu.ro. Pentru candidaţii care studiază după programele vechi, valabile până în 2007, subiectele se găsesc la www.subiecte2009.edu.ro.
Bacalaureat 2009 - MetodologieBacalaureat 2009 - Calendar
Bacalaureat 2009 - Programe
Bacalaureat 2009 - Discipline
Subiecte bacalaureat 2009 - Oral
''Cred că literatura română este tocată, masacrată, fragmentată, zeflemisită în fel şi chip", a afirmat Eugen Simion.El s-a arătat indignat de faptul că organizatorii Bacalaureatului nu au mai vrut să introducă scriitori, opere de ficţiune între subiectele propuse şi au pus, în schimb, aşa-zise opere nonficţionale.
"Nu mi-a venit să cred ce subiecte au pus la examenul oral la literatură. Lipseau George Călinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu ş.a.m.d.. În schimb, au introdus pe Vladimir Tismăneanu, autor al Raportului asupra Comunismului, nişte fătuci din presă sau analiza unor documente traduse etc.. Şi astea constituie subiecte pentru examenul de Bacalaureat! Adică îi pui pe elevi să vorbească despre Luminiţa Marcu, o biată fătucă, cu care nu am nimic, de altfel, şi să nu îl pui pe Călinescu? Chiar dacă patru lucrări ale mele sunt utilizate în subiecte, nu pot fi nicidecum mulţumit într-o porcărie de acest gen. Fiindcă nu mă simt deloc bine fără marii critici''.
Sursa: AGERPRES
"Nu mi-a venit să cred ce subiecte au pus la examenul oral la literatură. Lipseau George Călinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu ş.a.m.d.. În schimb, au introdus pe Vladimir Tismăneanu, autor al Raportului asupra Comunismului, nişte fătuci din presă sau analiza unor documente traduse etc.. Şi astea constituie subiecte pentru examenul de Bacalaureat! Adică îi pui pe elevi să vorbească despre Luminiţa Marcu, o biată fătucă, cu care nu am nimic, de altfel, şi să nu îl pui pe Călinescu? Chiar dacă patru lucrări ale mele sunt utilizate în subiecte, nu pot fi nicidecum mulţumit într-o porcărie de acest gen. Fiindcă nu mă simt deloc bine fără marii critici''.
Sursa: AGERPRES
joi, februarie 26, 2009
Cea mai mica masina din lume: Peel 50
Iata ce am primit pe mail: cea mai mica masina din lume, Peel 50, a fost creata in anii 60 in Anglia ! Peel 50, care are o lungime de 1,34 metri, 99 de centimetri in inaltime si 55 de kilograme are si o sora mai mare, un model de doua persoane. In 1960 costa 200 de euro, in zilele noastre un exemplar costa intre 40.000 si 60.000 de euro. Cine ar da 60.000 de euro pe o astfel de masina?
Farmacia naturii - Ceapa un medicament II
Tratamente externe cu ceapa
Alopecie - o echipa de la departamentul de dermatologie si venerologie a universitatii medicale din Bagdad, Irak, a facut studii, publicate in "Journal of Dermatology", despre efectele cepei in aceasta afectiune.
Alopecie - o echipa de la departamentul de dermatologie si venerologie a universitatii medicale din Bagdad, Irak, a facut studii, publicate in "Journal of Dermatology", despre efectele cepei in aceasta afectiune.
Sucul proaspat de ceapa a fost aplicat sub forma de frectie usoara, pe zonele afectate, de 2 ori pe zi, timp de 2 luni. Reinceperea cresterii parului s-a declansat dupa 2 saptamani de la inceperea tratamentului, dupa 4 saptamani efectul fiind sesizat la 47% din pacienti, iar dupa 6 saptamani la 86,9% dintre pacienti. Efectele la barbati sunt considerabil mai bune decat la femei (93% au raspuns pozitiv la tratament fata de 71,4%, in cazul femeilor).
Eczeme - componentii cu sulf, care dau mirosul specific din ceapa, sunt antiinflamatori si au efecte antibacteriene si antifungice puternice. Din acest motiv, cataplasmele cu ceapa aplicate zilnic, vreme de 45 de minute, pe eczemele infectioase, dar si pe cele alergice, duc la diminuarea suprafetei zonelor afectate de catre acestea si la scaderea unor simptome conexe (mancarimi, usturime etc.).
Degeraturi - se pun cataplasme cu ceapa rasa pe zonele afectate, care se tin vreme de minimum doua ore. Este un tratament care da rezultate neasteptat de bune in degeraturile de gravitate mica si medie.
Retentie de urina - un remediu de prim ajutor este cataplasma cu ceapa pusa pe zona abdominala inferioara, vreme de cateva ore. Nu se stie exact mecanismul de actiune al acestui remediu, dar are efecte certe de stimulare a functionarii rinichilor si eliminare a urinei.
Remedii din ceapa
Salata
Este forma ideala de consum pentru o persoana care vrea sa obtina rezultate terapeutice de durata. O ceapa mare (minim 80 de grame) se curata de coaja, se spala si se toaca marunt. Apoi se freaca putin cu un varf de cutit de sare, se adauga suc de lamaie si patrunjel tocat marunt dupa gust. Se consuma la o masa, doza fiind suficienta pentru o zi.
Sucul proaspat
Se poate obtine astfel:
* cu masina de tocat carnea, filtrand prin tifon ceapa dupa ce a fost bine zdrobita si rezultand astfel un suc albicios
* cu o razatoare fina, prin care se da ceapa si apoi se stoarce prin tifon
* cu storcatorul electric centrifugal, obtinand un suc ceva mai limpede si mai pur, intrucat pulpa este partial retinuta prin centrifugare. Indiferent de metoda prin care a fost obtinut, sucul de ceapa este bine sa se consume proaspat, cate 20-50 ml in doza unica, administrata inainte de masa.
Decoctul de ceapa
Se foloseste in afectiunile respiratorii si se consuma cat de fierbinte se poate suporta. Iata reteta de preparare: se fierb la foc mic doua cepe cu tot cu coaja, vreme de cinci minute, intr-o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 10 minute, acoperind vasul. Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil, cu miere.
Se foloseste in afectiunile respiratorii si se consuma cat de fierbinte se poate suporta. Iata reteta de preparare: se fierb la foc mic doua cepe cu tot cu coaja, vreme de cinci minute, intr-o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 10 minute, acoperind vasul. Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil, cu miere.
Siropul de ceapa
Se amesteca foarte bine 10 linguri de suc de ceapa cu 20 de linguri de miere de salcam, dupa care se pune intr-un borcan la pastrare. Se administreaza din acest preparat 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.
Maceratul de ceapa in ulei
Doua cepe mari se taie marunt si se pun la macerat vreme de 6 zile, intr-o cana de ulei virgin de masline (daca nu va permiteti, este bun si cel de floarea-soarelui). Dupa macerare, preparatul se filtreaza prin tifon si se pastreaza inchis ermetic. Se administreaza cate 3-4 lingurite pe zi.
Cataplasma cu ceapa
1-2 cepe se taie fin, se invelesc in tifon subtire si apoi se aplica pe zona afectata, unde se tin vreme de 30-120 de minute. Este bine ca peste cataplasma cu ceapa sa se puna si o folie de plastic, pentru a impiedica evaporarea unor substante active, dar si pentru a diminua .
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu ceapa
Ceapa se consuma cu prudenta de catre bolnavii de gastrita, de colita de fermentatie si de cei cu colonul iritabil. Exista relativ multe persoane care au o intoleranta digestiva mai mica sau mai mare la ceapa. In cazul lor ingerarea cepei poate inhiba peristaltismul gastric, poate incetini procesul digestiv, mergand pana la aparitia starilor de greata si a indigestiei puternice. In aceste cazuri doza de ceapa va fi redusa pana la limita suportabilitatii, organismul urmand sa fie obisnuit gradat cu acest remediu. De asemenea, este bine ca dupa administrarea cepei sa se consume o portocala acrisoara, si sa se mestece dupa aceea indelung coaja puternic parfumata a acesteia (este si una dintre putinele metode care functioneaza pentru corectarea mirosului respiratiei).
Initiative frumoase pe bloguri!
Sa sustinem fetele si sa le multumim pentru astfel de initiative in blogosfera!
1.CONCURS Lifestyle blog
Prima proba a concursului Lifestyle blog este o proba de creatie, mai precis de imaginatie. Multumesc, Ina!
2. Natalia - Peste câteva zile începe Postul Mare şi, plecând de la ce v-am spus, vă fac din nou invitaţia de a călători împreună în acest post. Să postim împreună, să ne rugăm împreună şi unii pentru alţii.
1.CONCURS Lifestyle blog
Prima proba a concursului Lifestyle blog este o proba de creatie, mai precis de imaginatie. Multumesc, Ina!
2. Natalia - Peste câteva zile începe Postul Mare şi, plecând de la ce v-am spus, vă fac din nou invitaţia de a călători împreună în acest post. Să postim împreună, să ne rugăm împreună şi unii pentru alţii.
3. Un nou blog „Slujirea preotesei” a fost creat, cu binecuvântarea duhovnicilor noştri, pentru- a ieşi în întâmpinarea celor care vor să ştie ce responsabilitate îşi asumă atunci când se căsătoresc cu un absolvent de teologie şi caută aceste informaţii în lumea învolburată a internetului,- dar şi pentru cei care nu ştiu de ce criterii ar trebui să ţină seama atunci când îşi caută o soţie care să le devină sprijin în viitoarea slujire preoţească;- şi, nu în ultimul rând, celor care sunt deja preotese şi vor să înainteze cu dăruire pe această cale a slujirii de care nu suntem vrednice, dar ne-a învrednicit Dumnezeu.
miercuri, februarie 25, 2009
Clasament literar românesc pentru anul 2008
Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ prezinta topul specialiştilor de la biblioteca judeţeană. Ionel Alexe a marturisit: „o compilaţie“ a evaluărilor realizate de criticii literari în principalele reviste de cultură româneşti, la sfarşitul lui 2008 şi începutul lui 2009. Printre lucrările care alcătuiesc acest top literar aparte se află titluri precum:
- „Zilele regelui“, Filip Florian
- „Istoria critică a literaturii române“, de Nicolae Manolescu
- „Ultimele iubiri“, de Virgil Duda
- „Fantoma din moară“, de Doina Ruşti
- „America! America!“, de Marius Oprea
marţi, februarie 24, 2009
Targul martisorului la MTR!
Targ de martisoare in Baia Mare
Manifestarea va avea loc in perioada 23 - 28 februarie si va fi gazduita de Salonul Artelor din cadrul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu". Martisoarele prezentate sunt confectionate din obiecte ceramice, mici picturi, portelan, bijuterii, lemn si alte materiale plastice.
Martisoare la MŢR Bucuresti
Manifestarea va avea loc in perioada 23 - 28 februarie si va fi gazduita de Salonul Artelor din cadrul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu". Martisoarele prezentate sunt confectionate din obiecte ceramice, mici picturi, portelan, bijuterii, lemn si alte materiale plastice.
Martisoare la MŢR Bucuresti
Ateliere / demonstraţii
Vineri, 27 februarie, de la 13.30 la 16.00, pe terasa Clubului Ţăranului : atelier de hârtie manuală cu Răzvan Supuran.
Sâmbătă, 28 februarie, de la 12.00 la 12.30: atelier cu Genoveva Sauciuc - povestea mărţişorului tradiţional - cum se mai fac astăzi mărţişoarele din fir alb şi roşu.
Oferta gastronomică a târgului
Oferta de mărţişoare la MŢR este însoţită de mărţişoarele gastronomice: kürtös kalács, turtă dulce, prăjiturele de Alexandria, suc de mere 100% natural de Mălâncrav, miere şi alte delicatese.La Muzeul Taranului Roman va avea loc in perioada 25 februarie - 1 martie
Targul Martisorului cu incepere de la orele 10.00 pana la 18.00. Acest targ este unul mic si colorat, intrat deja in constiinta colectiva prin diversitatea si unicitatea ofertei, preia in diferite forme un ritual uzat prin folosire excesiva si propune o valorizare a martisorului prezent in categorii cat se poate de diferite: martisorul traditional, martisorul de magazin, martisorul crosetat, martisorul de artisti, martisorul "trebuie", martisorul traditiilor reinventate, martisorul "1000 de martisoare intr-unul singur".
Vineri, 27 februarie, de la 13.30 la 16.00, pe terasa Clubului Ţăranului : atelier de hârtie manuală cu Răzvan Supuran.
Sâmbătă, 28 februarie, de la 12.00 la 12.30: atelier cu Genoveva Sauciuc - povestea mărţişorului tradiţional - cum se mai fac astăzi mărţişoarele din fir alb şi roşu.
Oferta gastronomică a târgului
Oferta de mărţişoare la MŢR este însoţită de mărţişoarele gastronomice: kürtös kalács, turtă dulce, prăjiturele de Alexandria, suc de mere 100% natural de Mălâncrav, miere şi alte delicatese.La Muzeul Taranului Roman va avea loc in perioada 25 februarie - 1 martie
Targul Martisorului cu incepere de la orele 10.00 pana la 18.00. Acest targ este unul mic si colorat, intrat deja in constiinta colectiva prin diversitatea si unicitatea ofertei, preia in diferite forme un ritual uzat prin folosire excesiva si propune o valorizare a martisorului prezent in categorii cat se poate de diferite: martisorul traditional, martisorul de magazin, martisorul crosetat, martisorul de artisti, martisorul "trebuie", martisorul traditiilor reinventate, martisorul "1000 de martisoare intr-unul singur".
Sursa: MTR
luni, februarie 23, 2009
Farmacia naturii - Ceapa un medicament I
Pentru ca sfaturile pentru a ne prelungi viata ale dr. Stefan Stangaciu au prins foarte bine, vom continua cu o rubrica naturista!
Stiinta isi intoarce atentia spre farmacia naturii,descoperindu-i cu uimire potentialul, subapreciat pana acum. Iar printre motivele de mirare, la loc de frunte se afla una dintre cele mai umile legume, pe care nimeni nu da doi bani: ceapa. Pare de necrezut, dar in spitale universitare din Japonia, din Iran sau din Rusia, in laboratoarele unor facultati de medicina si farmacie din Italia, din Israel, din India sau din Franta, ceapa se afla in topul celor mai cercetate legume. Concluzia e simplu de tras: ceapa are un potential vindecator uluitor, pe care daca noi, oamenii moderni, l-am cunoaste in profunzime, am putea sa ne punem la adapost si chiar sa ne tratam de boli pe care, deocamdata, medicina moderna nu stie sa le vindece.
Boli ce pot fi prevenite cu ceapa
Cancerul - un studiu realizat de cercetatorii italieni asupra populatiilor din sudul Europei arata ca exista o proportie inversa intre frecventa utilizarii cepei in alimentatie si riscul de aparitie al mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de san, ovarian, de prostata, renal. La fel ca usturoiul si prazul, ceapa prezinta capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanta protectoare impotriva aparitiei cancerului. Consumul de ceapa (cel putin jumatate de ceapa cruda pe zi) a fost asociat, intr-un alt studiu francez, cu o reducere de cel putin 50% a riscului de aparitie a cancerului de stomac, dar si cu o reducere semnificativa a incidentei cancerului de san.
Litiaza renala cu urati - este foarte bine prevenita de consumul zilnic al unei salate de ceapa (120 grame), asezonata cu suc de lamaie. Substantele active din ceapa dizolva calculii cu urati si previne formarea altora noi.
Diabetul - doua studii independente facute de spitalele universitare ale unor facultati de medicina din India arata ca un consum zilnic semnificativ de ceapa cruda (140 de grame pe zi) scade glicemia, prevenind si chiar tratand diabetul. Interesant este ca in aceleasi studii s-a pus in evidenta un alt fapt remarcabil: ceapa NU reduce nivelul glicemiei la cei care nu sufera de diabet.
Ateroscleroza - un studiu preliminar realizat cu voluntari barbati arata ca administrarea a 50 grame de ceapa proaspata pe zi diminueaza foarte mult riscul cresterii colesterolului seric, determinat de o alimentatie cu un continut ridicat de grasimi. De asemenea, consumul de ceapa previne ateroscleroza, ischemia cardiaca si amelioreaza hipertensiunea.
Imbatranirea prematura - un studiu facut de o echipa de medici de la Novi Sad, Serbia, arata ca ceapa cruda consumata zilnic are efecte bune de combatere a afectiunilor cardiovasculare si a imbatranirii, datorita neutralizarii radicalilor liberi de catre substantele antioxidante din ceapa.
Tratamente interne cu ceapa
Tulburari de memorie - se trateaza cu ceapa cruda, cate 80 de grame (o ceapa mai mare) pe zi. Substantele active din ceapa au efecte neuroprotectoare si imbunatatesc irigarea cu sange a creierului. Tratamentul cu ceapa inlatura mai ales problemele legate de memoria de scurta durata, adica exact cea care este cel mai afectata in primele faze la bolnavii cu Alzheimer. Tratamentele cu ceapa imbunatatesc totodata si coordonarea motorie, fiind o sansa pentru persoanele in varsta.
Mai tare ca medicamentele
Depresie - doua-patru linguri de suc proaspat de ceapa, administrat dimineata si seara, sunt un leac surprinzator de puternic impotriva depresiei. Sucul foarte proaspat de ceapa, administrat pe stomacul gol, cu putin suc de fructe (mere sau portocale), stimuleaza puternic activitatea sistemului nervos central, inducand o stare de vioiciune, optimism, dorinta de actiune.
Sterilitate masculina - ceapa consumata sub forma de salata este un stimulent al activitatii gonadelor la barbati, imbunatatind productia de sperma, dar si de testosteron. Astfel, ceapa este si o speranta in tratamentul efeminarii barbatilor moderni, care au ajuns din cauza tulburarilor endocrine produse de alimentatie, de sedentarism ori de consumul de alcool, sa se confrunte in numar tot mai mare cu obezitatea, celulita, vergeturile, ginecomastia etc.
Tuse persistenta, tuse convulsiva - se bea decoct de ceapa cat de fierbinte posibil, indulcit cu miere. Doua-trei cani pe zi din acest remediu prea putin placut la gust, ba chiar respingator pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secretiilor de pe arborele bronsic, de refacere a epiteliilor distruse de infectia respiratorie.
Litiaza biliara - se iau zilnic 2-3 lingurite de ulei, in care s-a macerat ceapa, preparat dupa reteta data in anexa acestui articol. Tratamentul se face vreme de 14 zile, urmate de 7 zile de pauza, dupa care se poate relua. Este eficient pentru prevenirea formarii unor noi calculi biliari, dar si pentru eliminarea celor existenti, mai ales daca nu sunt de dimensiuni foarte mari.
Bronsita - se iau dimineata, la pranz si seara, cate 2-3 lingurite de sirop de ceapa, in cure de cate 2-3 saptamani. Este un remediu util, mai ales in tratamentul bronsitei infectioase, dar si al celei tabagice, precum si al celei alergice.
Adjuvant in astmul bronsic - zilnic se bea un sfert de pahar de lapte fierbinte, in care se pune o lingurita de suc de ceapa si cateva picaturi de suc de usturoi. Acest preparat favorizeaza eliberarea arborelui bronsic de secretii, elimina in buna masura senzatia de sufocare, previne contractura spastica a cailor respiratorii.
Infectie cu candida pe traiectul digestiv - un studiu foarte recent arata ca sucul de ceapa (50 ml), administrat in 3-4 reprize pe parcursul unei zile, combate infectiile cu candida si cu multe alte ciuperci parazite, la fel de eficient ca multe alte medicamente de sinteza, fara a da obisnuinta si nici reactii adverse. Acelasi studiu arata ca in tratarea candidei, cele mai bune rezultate se obtin prin asocierea cepei cu usturoiul.
Adjuvant in ascita si in edeme cardiace - se consuma zilnic 50 ml de suc de ceapa dizolvat intr-un pahar (200 ml) de lapte cald. Este un remediu stravechi (prima oara a fost consemnat de catre Plinius cel Batran, cu 2000 de ani in urma), care in multe cazuri a dat rezultate bune.
Sursa: Articol scris de Ilie Tudor in Formula As
Sustin lectura in toate modurile posibile!
Felipe Massa, pilot de la Formula 1 din Brazilia a sustinut campania UNICEF si a promovat lectura prin urmatorul afis. O idee interesanta care ar putea fi urmata si in Romania !
Comorile digitale ale Romaniei - Digitalizare la Bucuresti
In Romania proiectele de digitalizare ale patrimoniului cultural sunt aproape necunoscute. Si totusi, in cursul acestui an, au fost transformate in format electronic peste 2 milioane de pagini in cadrul unui proiect comun al Bibliotecii Metropolitane "Mihail Sadoveanu" din Bucuresti si al Bibliotecii Academiei Romane. Pana in prezent a fost scanata toata productia de carte romaneasca dintre anii 1508-1830, aceste volume urmand sa constituie in prima faza principalele elemente ale paginii www.daco-romanica.ro - o pagina realizata dupa modelul celei franceze, www.gallica.fr, care urmeaza sa fie lansata la inceputul anului viitor.
Exista o oarecare confuzie in ceea ce priveste cine ar trebui sa se ocupe de digitizarea patrimoniului cultural romanesc. Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane "Mihail Sadoveanu" ne-a declarat: "Am semnat un protocol de colaborare cu Biblioteca Academiei pentru ca aceasta este in realitate Biblioteca Nationala a Romaniei. In etapa actuala, definitia bibliotecii nationale este extrem de simpla cand se pune problema digitizarii patrimoniului culturii scrise a unei natiuni, definitia este ca cine detine patrimoniul scris este biblioteca nationala. In cazul nostru este Biblioteca Academiei Romane". In acest moment exista doua locuri care beneficiaza de dotarea necesara pentru indeplinirea standardelor tehnice cerute de Proiectul Europeana pentru digitizarea patrimoniului cultural: un birou la sediul Bibliotecii Metropolitane "Mihail Sadoveanu" si un altul la sediul Bibliotecii Academiei Romane. "Dorim sa avem un volum de lucrari digitizate comparativ cu cel al tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana si sa primim calitatea de partener al Proiectului Europeana", ne-a mai declarat Florin Rotaru. Patrimoniul culturii scrise romane va intra in circuit european in momentul lansarii paginii www.daco-romanica.ro, care va fi partener al www.europeana.eu. Conform declaratiilor lui Florin Rotaru, pagina www.daco-romanica.ro va gazdui cartile romanesti care nu mai sunt protejate de drepturile de autor, dar si volume ale autorilor care isi dau acordul publicarii lor in format electronic - cum este cazul academicianului Dinu C. Giurescu, ce a acordat si drepturile lucrarilor tatalui si bunicului sau. Biblioteca Metropolitana colaboreaza si cu Muzeul Literaturii Romane pentru digitizarea manuscriselor scriitorilor romani pastrate aici.
Exista o oarecare confuzie in ceea ce priveste cine ar trebui sa se ocupe de digitizarea patrimoniului cultural romanesc. Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane "Mihail Sadoveanu" ne-a declarat: "Am semnat un protocol de colaborare cu Biblioteca Academiei pentru ca aceasta este in realitate Biblioteca Nationala a Romaniei. In etapa actuala, definitia bibliotecii nationale este extrem de simpla cand se pune problema digitizarii patrimoniului culturii scrise a unei natiuni, definitia este ca cine detine patrimoniul scris este biblioteca nationala. In cazul nostru este Biblioteca Academiei Romane". In acest moment exista doua locuri care beneficiaza de dotarea necesara pentru indeplinirea standardelor tehnice cerute de Proiectul Europeana pentru digitizarea patrimoniului cultural: un birou la sediul Bibliotecii Metropolitane "Mihail Sadoveanu" si un altul la sediul Bibliotecii Academiei Romane. "Dorim sa avem un volum de lucrari digitizate comparativ cu cel al tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana si sa primim calitatea de partener al Proiectului Europeana", ne-a mai declarat Florin Rotaru. Patrimoniul culturii scrise romane va intra in circuit european in momentul lansarii paginii www.daco-romanica.ro, care va fi partener al www.europeana.eu. Conform declaratiilor lui Florin Rotaru, pagina www.daco-romanica.ro va gazdui cartile romanesti care nu mai sunt protejate de drepturile de autor, dar si volume ale autorilor care isi dau acordul publicarii lor in format electronic - cum este cazul academicianului Dinu C. Giurescu, ce a acordat si drepturile lucrarilor tatalui si bunicului sau. Biblioteca Metropolitana colaboreaza si cu Muzeul Literaturii Romane pentru digitizarea manuscriselor scriitorilor romani pastrate aici.
Pretul digitizarii
Mentinerea portalului www.europeana.eu urmeaza sa coste 2,5 milioane euro pe an, iar pentru 2009-2010 Uniunea Europeana intentioneaza sa cheltuie 69 milioane euro pentru sprijinirea bibliotecilor care intentioneaza sa se alature Proiectului Europeana.
In ciuda sumelor mari de bani cheltuite, revista PC World sustine ca blocarea paginii www.europeana.eu la doar cateva ore de la lansare se datoreaza unor greseli de programare si nu numarului mare de accesari.
Sursa : ziua.ro
duminică, februarie 22, 2009
sâmbătă, februarie 21, 2009
Moaşte făcătoare de minuni
Copyright © 2009 Gingasia, BucurestiPolitica din perioada comunistă i-a făcut pe mulţi să nu creadă decât în existenţa materială. Astfel, cititorii acestei rubrici care nu cred în divinitate ar putea spune că nu trebuia să abordez un asemenea subiect.
Este greşit să nu credem în Dumnezeu, dar nu trebuie nici să fim fanatici religioşi. Un geniu al lumii ştiinţifice spunea: "Dacă nu cred în Dumnezeu şi El există este mai mare păcatul decât dacă cred în El şi nu există", aşa că să ne aplecăm către credinţă şi poate că vom ajunge să simţim semnele existenţei divinităţii care ne vor întări credinţa. Aşadar, am scris în numărul trecut al revistei despre lăcaşuri sfinte în care se găsesc moaşte şi icoane făcătoare de minuni din zona Bucureştiului. Aşa cum am promis, acum voi continua cu cele din ţară.
Este greşit să nu credem în Dumnezeu, dar nu trebuie nici să fim fanatici religioşi. Un geniu al lumii ştiinţifice spunea: "Dacă nu cred în Dumnezeu şi El există este mai mare păcatul decât dacă cred în El şi nu există", aşa că să ne aplecăm către credinţă şi poate că vom ajunge să simţim semnele existenţei divinităţii care ne vor întări credinţa. Aşadar, am scris în numărul trecut al revistei despre lăcaşuri sfinte în care se găsesc moaşte şi icoane făcătoare de minuni din zona Bucureştiului. Aşa cum am promis, acum voi continua cu cele din ţară.
SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA
Încep cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, cea mai populară dintre toţi sfinţii, ale căror moaşte se găsesc pe teritoriul României. Ele se află în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, această sfântă fiind ocrotitoarea Iaşiului şi chiar a întregii Moldove. Originară din Epivat, Tracia, a trăit în perioada despărţirii Bisericii de la Roma de Biserica Ortodoxă (1054). Cu mare credinţă în Dumnezeu şi-a împărţit săracilor marea avere moştenită de la părinţi şi s-a retras într-o mănăstire din apropierea Constantinopolului. A mers apoi în pelerinaj pe la mai multe locuri sfinte, după care a revenit la locurile natale, unde, încă tânără, după doi ani, s-a stins din viaţă. După mult timp, în urma unui vis, a fost găsit locul unde se afla trupul "neputrezit şi plin de mireasmă", care i-a fost adus cu mare cinste şi depus în Biserica Sfinţii Apostoli din Epivat. Minunile săvârşite de moaştele sale au făcut ca această zonă să devină loc de pelerinaj pentru întreaga Peninsulă Balcanică. Apoi, moaştele i-au fost mutate dintr-un loc în altul, în 1235 la Tîrnovo pentru 160 de ani, apoi până în anul 1521 la Belgrad, an când au fost aduse la Biserica Patriarhiei de la Constantinopol, iar în 1641, domnitorul Moldovei Vasile Lupu a obţinut, cheltuind peste 300 de pungi la Poarta Otomană, strămutarea sfintelor moaşte la ctitoria sa, Mănăstirea Sfinţilor Trei Ierarhi din Iaşi. Însă, la 26 decembrie 1888, biserica a fost mistuită de foc, rămânând neatinse doar moaştele Sfintei Parascheva. De atunci, acestea se găsesc la Catedrala Mitropoliei ieşene, care la data de 14 octombrie a fiecărui an a devenit loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi, pentru tămăduirea bolilor, ocrotirea caselor şi familiilor acestora, alungarea secetei, înlăturarea farmecelor şi blestemelor.
MĂNĂSTIREA BISTRIŢA
În Mănăstirea Bistriţa, din apropierea municipiului Râmnicu-Vâlcea, sunt adăpostite moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Acest sfânt, sărbătorit la 20 noiembrie, a fost nepotul unui alt sfânt, Simeon Mărturisitorul. Prieten al Papei, el şi-a desfăşurat viaţa misionară între Bizanţ şi Roma, trăind înaintea despărţirii celor două biserici, catolică şi ortodoxă. S-a stins din viaţă la Constantinopol, în anul 842, după ce a înfăptuit nenumărate minuni. În 1497 i-au fost aduse moaştele din Voivodina la Mănăstirea Bistriţa, construită cu şapte ani înainte de fraţii Craioveşti, Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei. Până în 1917, mănăstirea a fost catolică, după care ea a fost părăsită din cauza războiului. Măicuţele Olga şi Teodosia Gologan au transformat-o, după război, în mănăstire ortodoxă, astfel că, în 1948, patru sute de maici asigurau funcţionarea unor şcoli de la grădiniţă până la liceu, unor şcoli speciale de meserii, de studii muzicale, artizanat, covoare şi, nu în ultimul rând, de teologie, unde învăţau peste 600 de eleve. În 1959, mănăstirea a fost desfiinţată de comunişti, însă, cu timpul, şi-a recăpătat drepturile. Într-o perioadă de peste 500 de ani, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul au ajutat mulţi credincioşi în tămăduirea suferinţelor trupeşti şi sufleteşti, precum şi în alte probleme de viaţă. Se spune că, în anul 1765, Superiorul Provincial al Ordinului Franciscanilor, Peter Blasius Kleiner, văzând moaştele sfântului, ar fi spus că ele sunt ale Sfântului Ioan de Capistran, franciscan cruciat, Apostolul Europei. Această întâmplare a produs o mare derută, a cărei prezenţă se simte şi astăzi. Din această cauză, credincioşii se roagă de multe ori la ambii sfinţi pentru a primi ajutor. Pentru a afla dacă Sfântul Grigorie Decapolitul îl va ajuta pe cel care-i adresează ruga, acesta îşi va pune în gând dorinţa respectivă, după care va încerca să ridice racla de argint a sfântului. Dacă va reuşi, dorinţa îi va fi îndeplinită, iar dacă nu, dorinţa nu va avea şanse de realizare.
MĂNĂSTIREA NICULA
În Mănăstirea Nicula, aflată la 5 km de Gherla, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, se găseşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, realizată de preotul Luca din Iclod în anul 1681. În 1694, la data de 15 februarie, un grup de ofiţeri şi soldaţi austrieci (Transilvania fiind atunci sub ocupaţie austriacă) vizitează mănăstirea din satul Nicula şi observă că icoana Maicii Domnului a început să lăcrimeze. Vestea despre această minune, care s-a manifestat timp de 26 de zile, s-a împrăştiat imediat, şi mănăstirea a devenit loc de pelerinaj. Groful Sigismund Corniş din Beneding (astăzi satul Mănăstirea), sub pretextul protecţiei icoanei sfinte, a dus-o la castelul său. Sătenii au reclamat abuzul acestuia la Curtea Imperială, care a decis ca icoana să fie aşezată din nou în lăcaşul sfânt, unde a rămas 189 de ani, când a fost mutată în noua biserică a mănăstirii. În 1948, aceasta a fost ascunsă de frica prigoanei comuniste, până la 24 martie 1992. Pe o perioadă de 300 de ani, icoana sfântă a înfăptuit multe minuni consemnate în volumul "Maica Domnului de la Nicula" (Gherla, 1930).
BISERICA SĂPATĂ ÎN STÂNCĂ
În satul Nămăieşti de lângă Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, în schitul săpat în stânca unui deal, atestat documentar din secolul al XIV-lea, se găseşte icoana cu adevăratul chip al Maicii Domnului, pictată, se spune, de Sfântul Apostol Luca, la cererea Sfintei Fecioare Maria. Sfântul Apostol Andrei, venind pe teritoriul românesc şi negăsind pe nimeni căruia să îi încredinţeze icoana, a ascuns-o într-o nişă din stânca unui deal, rostind cuvintele "Noma est" ( "Nu e nimeni"), devenite apoi Nămăieşti. Legenda spune că Sfânta Fecioară Maria le-a apărut în vis unor ciobani din zonă, sfătuindu-i să sape sub stânca pe care dormeau, căci vor găsi o icoană cu adevăratul chip al Maicii Domnului, să ridice apoi o biserică în cinstea Sa, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii şi care să devină "loc de vieţuire şi închinăciune pentru treizeci de suflete". Biserica săpată în stâncă, folosindu-se dalta şi ciocanul, a adăpostit timp de 200 de ani câte 30-33 de măicuţe. Cu timpul s-a încercat să se restaureze icoana, dar nu a fost posibil, căci peste noapte pictura restaurată dispărea, şi icoana revenea la imaginea iniţială. De-a lungul timpului, cei care s-au rugat aici cu credinţă au fost ajutaţi în probleme de sănătate, scăpând, se spune, chiar de boli incurabile sau le-a fost adusă împăcarea în familiile dezbinate, au fost ajutaţi cei care nu puteau să aducă pe lume copii, i-a întors pe soţii care şi-au abandonat familia, l-a scos pe "cel rău" din oameni, a întors lucrurile furate la păgubiţi şi a liniştit multe alte tulburări sufleteşti şi trupeşti. Rugăciunile sunt însoţite de ritualuri bisericeşti care în final aduc realizarea dorinţelor.
MĂNĂSTIREA ADAM
Se pare că şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, căreia i se mai spune simplu Sfântă, aflată la Mănăstirea Adam (în comuna Cuca, lângă Bârlad), a fost pictată de Sfântul Apostol Evanghelist Luca. Spre sfârşitul veacului al XVII-lea, turcii au incendiat mănăstirea, care a ars din temelii. Icoana Sfântă a fost găsită de un cioban, câteva zile mai târziu, într-un copac secular la circa 100-150 de metri de biserica mistuită de flăcări. Avea urmele focului pe o parte a feţei, dovada că se aflase în mijlocul vâlvătăilor, dar a fost salvată miraculos. Cu trecerea vremii a fost înălţată o biserică şi apoi mănăstirea de astăzi, pe locul unde a fost găsită icoana. Pe timp de secetă, icoana este purtată prin satele din împrejurimi, pentru a aduce ploaia. În perioada comunistă, mănăstirea a fost desfiinţată, dar icoana nu a putut fi urnită din locul ei de cei însărcinaţi să o ia pentru a fi dusă la mănăstirea dobrogeană Celik Dere, decât după acordul feţelor bisericeşti din acea zonă. În 1990, a avut loc o mare procesiune cu ocazia aducerii Sfintei înapoi la Mănăstirea Adam, unde continuă să facă minuni.
MĂNĂSTIREA CĂLUGĂRA
Mănăstirea Călugăra din Munţii Banatului, la aproximativ 3 km de comuna Ciclova-Montana, judeţul Caraş-Severin, are o legendă frumoasă. Acolo există o stâncă din care se auzeau "cântări dumnezeieşti". Oamenii băteau icoane sfinte pe copacii din preajma stâncii şi aprindeau candele. Se poate vedea şi astăzi icoana Sfântului Prooroc Ilie încrustată pe un fag a cărui scoarţă nu a acoperit-o. La 8 iunie 1838, auzindu-se foarte puternic acele "cântări dumnezeieşti", a fost săpat locul, descoperindu-se o peşteră lucrată de mâna omului şi astupată cu pământ în timp. Acolo au fost găsite moaştele pietrificate ale unui sfânt necunoscut şi o icoană. Aceasta a fost dusă în biserica din Oraviţa, dar după două zile a dispărut, fiind găsită după o perioadă în peşteră. Astfel, în 1860 a fost întemeiată aici o mănăstire care a devenit loc de pelerinaj.
MĂNĂSTIREA NECHIT
Mănăstirea Nechit adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfântului Zenovie. Aflată la 30 km de Piatra-Neamţ, lângă Tazlău, a fost ctitorită de Alexandru cel Bun cu hramul Schimbarea la Faţă, ea fiind cunoscută şi sub numele de Mănăstirea din Câmpu lui Dragoş. Construită în 1430, dărâmată apoi de tătari, reconstruită în jurul anului 1800, distrusă din nou în 1959 de comunişti şi apoi reclădită în 1990, este loc de pelerinaj pentru cei cu boli sufleteşti şi trupeşti care îşi găsesc alinarea cu ajutorul icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Zenovie. În perioada persecuţiilor comuniste, icoana a fost păstrată în casa părintelui Zenovie Ghinescu, casă mistuită complet de un incendiu, dar din care icoana a scăpat neatinsă, sticla protectoare nefiind nici măcar afumată.
BISERICA DIN ALEXANDRIA
La Biserica Sfânta Adormire din Alexandria, construită acum 150 de ani, în vinerea de 28 iulie 1995, în timpul slujbei de dimineaţă, icoana Sfintei Fecioare Maria de pe catapeteasmă a plâns. Primele lacrimi au fost "culese" de o femeie cu un copil în braţe, pentru a le pune pe o rană a copilului care s-a vindecat imediat. De atunci, biserica deschisă până târziu în noapte primeşte numeroşi credincioşi care se roagă la Sfânta Fecioară pentru a fi ajutaţi. Un bătrân aproape orb, pe nume Dumitru Apostu, după ce a terminat rugăciunea la icoană a constatat că vede foarte bine florile aşezate sub ea. În stare de şoc, acesta a exclamat: "Văd mai bine decât vedeam în tinereţe!".
Sursa: sanatate.jurnalul.ro
vineri, februarie 20, 2009
Sa scriem si sa vorbim corect!
"Limba noastra-i o comoara"! 
Am intalnit un termen folosit gresit pentru forma de plural la o vestita agentie de turism. Sa vedem forma scrisa gresit a pluralului "MAUSOLÉU "!
"Astazi vom incepe cu vizita la Observatorul astronomic a lui Ulug Bek, nepotul lui Tamerlan care a fost unul din cei mai sofisticati astronomi din perioada lui. Continuam cu vizita la Shakh-i-Zinda, un complex de Mausoleuri din sec.14 unde este etalata toata maiestria mesterilor din acea perioada".
Forma corecta de plural este mausolee, denumind mai multe monumente funerare de proporţii mari, ridicate în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc. Cuvantul provine din lat. mausoleum, germ. Mausoleum, fr. mausoleé.
Carti pentru viitoare mamici :)
<a href="http://gingasia.blogspot.com"><img src="http://i188.photobucket.com/albums/z155/simpaty28/micsorata.jpg"/></a>
Vicki Iovine. Cel mai simpatic ghid de sarcina. Bucuresti: Humanitas, 2003. 288 p.
Barnes, Lisa. Carte de bucate pentru copii. Bucuresti: Editura Corint, 2009.
Literatura destinată copiilor, dar şi părinţilor se vinde foarte bine .
Capraru, Emil. Mama si copilul. Editia a VI-a (revizuita). Bucuresti: Editura Medicala, 2005. Dupa cartea asta ne-a crescut mama pe mine si pe draga mea surioara!
*** Bebelusul nostru. Editura Girasol, 2008. 48 p.
Burkoff, Heidi; Eisenberg, Arlene;Hathaway, Sandee. La ce sa te astepti cand esti insarcinata. Bucuresti: Curtea Veche, 2007.
*** Ghidul viitoarei mame - De la testul de sarcina, pana la nastere. Bucuresti: Editura HOUSE OF GUIDES , 2008.
*** Copilul tau trebuie sa doarma. Bucuresti: Editura HOUSE OF GUIDES , 2009.
*** Primul ajutor pentru copii si sugari. Bucuresti: Editura Aquila93, 2008.
Nava, Leonella . Alimentatia gravidei. Bucuresti: Editura All, 2008. 120 p.
Bacus, Anne. Aveti probleme cu somnul copilului? Bucuresti: Editura Teora, 2008.
joi, februarie 19, 2009
Bisericile sunt locuri de tămăduire
În superba Mănăstire Curtea de Argeş a domnitorului Neagoe Basarab se găsesc moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, care şi-a dat sufletul în mâinile Domnului la vârsta de numai 12 ani. Născută în Cetatea Târnovo, Bulgaria, ea a rămas orfană de mamă din fragedă copilărie. Aşa cum a fost învăţată de cea care i-a dat viaţă, era nelipsită de la biserică, tăcută şi cu un suflet mare, iubitoare de săraci şi de Hristos. Îndurând de la mama vitregă ocară şi bătăi, ea îşi găsea alinarea în credinţă.
Odată, pe când ducea mâncare tatălui său la muncă pe câmp, a fost observată de acesta cum împărţea din mâncare, copiilor flămânzi. Cuprins de furie, acesta a aruncat cu “barda plugărească” după ea, rănind-o atât de rău, încât aceasta şi-a dat duhul. Tatăl a încercat să-i ridice trupul pentru a-l duce acasă, dar n-a putut să-l urnească. Atunci a chemat mitropolitul din Cetatea Târnovo, care a venit cu tot clerul şi cu făclii aprinse. Înţelegând dorinţa sfintei de a-şi odihni sufletul într-o biserică sau mănăstire, au încercat să-i ridice trupul enumerând toate lăcaşurile sfinte de pe teritoriul Bulgariei, dar trupul muceniţei nu s-a lăsat mişcat deloc. Au început atunci să numească bisericile din Ţara Românească şi, când a fost rostit numele Mănăstirii Domneşti Curtea de Argeş, corpul sfintei a putut fi ridicat. Radu de la Afumaţi, domnul Ţării Româneşti de atunci, fiind înştiinţat de această întâmplare, a ieşit îndată cu tot clerul, boieri şi mulţime de popor la Dunăre, pentru a primi Sfânta pe care să o depună la Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Aici, moaştele au înfăptuit în timp numeroase minuni.
Catedrala Mitropolitană din Suceava adăposteşte moaştele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Născut în secolul al XIV-lea în Cetatea Trapezunt, în apropierea Mării Negre, Sfântul a călătorit prin multe cetăţi ca negustor. Era foarte credincios, smerit şi generos. Stăpânul unei corăbii cu care călătorea Sfântul, un catolic veneţian care îl ura pe acesta pentru credinţa sa ortodoxă, ajungând la Cetatea Albă, pentru a-i face rău, i-a spus hanului tătar, stăpânitorul acelor locuri, că Sfântul vrea să devină musulman. Ioan nu numai că a refuzat să părăsească religia ortodoxă, ci chiar l-a îndemnat pe han să renunţe la religia sa pentru a îmbrăţişa creştinismul, botezându-se. Jignit, hanul l-a legat pe negustorul Ioan de un cal şi a pus să fie târât prin toată cetatea, după care un păgân i-a tăiat capul. Trupul i-a fost lăsat să zacă în mijlocul drumului. Noaptea se spune că trei îngeri i-au tămâiat trupul având deasupra un “stâlp de foc”. Un păgân, crezând că sunt credincioşi sau preoţi care vor să-i ridice trupul, a vrut să-i săgeteze, dar a rămas împietrit în poziţia de tragere cu arcul toată noaptea. A doua zi, văzând minunea, înfricoşat, hanul tătar a dat voie să fie îngropat Sfântul. Veneţianul care l-a trimis pe Ioan la pieire a încercat într-o noapte să-i fure trupul pentru a-l duce în ţara sa. Sfântul însă a dat de veste, arătându-se în vis preotului bisericii, şi astfel planul nu a fost dus la bun sfârşit. Atunci, moaştele au fost aduse în altar, unde au stat 70 de ani. În 1402, Alexandru cel Bun a aşezat moaştele Sfântului Ioan în Mitropolia din Suceava. În 1686, acestea au ajuns la Iaşi, apoi din pricina tătarilor au ajuns în Ţara Leşească şi au fost întoarse în Moldova după 97 de ani, la Mirăuţi, în mănăstirea cu hramul bisericii Sfântului sărbătorit pe 2 iunie, unde continuă să facă minuni.
Icoana Maicii Domnului care plânge
În Catedrala Episcopală din Buzău se găseşte Icoana Maicii Domnului care plânge. Catedrala se înalţă pe locul unui fost conac boieresc dispărut în 1520, în urma unui incendiu în care au pierit şi unsprezece copii. La data de 6 martie, în prima zi a Postului Mare, o femeie stranie s-a oprit şi a îngenuncheat în faţa Icoanei Maicii Domnului. În timpul rugăciunii femeii s-a auzit un tânguit nepământean. La câteva minute după plecarea ei s-a auzit un tunet sinistru şi apoi s-a lăsat o linişte de mormânt, întreruptă doar de strigătele de uimire ale celor trei copii aflaţi în faţa icoanei: “Maica Domunului plânge!”. În fiecare amiază, după slujbă, miracolul s-a repetat.
O legendă frumoasă
Tot în Buzău, în Parcul Crâng se găseşte Biserica Sfânta Filofteia. În 1899, călugărul Anastasie de la Mănăstirea Neamţ a povestit că i-a apărut în vis Maica Domnului înşiinţându-l că, dacă se va construi o bisericuţă în Pădurea Cosminului (actualul Crâng) din Buzău, aceasta va face minuni. În 1900, autorităţile vremii au fost convinse să construiască biserica, aceasta dovedindu-se a avea proprietăţi miraculoase. Astfel, dacă cineva se ruga în genunchi lângă zidul bisericii, în exterior, desena semnul crucii pe perete şi lipea un ban pe acest semn, dorinţele i se puteau îndeplini. Dacă banul nu rămânea lipit, era dovada neîndeplinirii dorinţei. Banul rămas fixat pe crucea desenată era apoi transformat în medalion şi purtat nouă săptămâni la gât. Astăzi, pereţii sunt încărcaţi de cruciuliţe minuscule care, după cum se spune, atestă că şi-au găsit împlinirea multe rugăciuni.Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Biserica Madona Dudu, construită în 1913 în Craiova, are o frumoasă legendă. Un păgân, vrând să fure icoana din biserică, a rămas surprins când a văzut că aceasta s-a ridicat agăţându-se într-un dud din apropiere. Hoţul s-a căţărat în copac, dar icoana s-a ridicat pe cea mai înaltă creangă, unde nu a mai putut fi ajunsă, scăpând astfel de la furt. Ulterior, ea s-a întors în biserică după rugăciunile făcute de preoţi. Dacă legenda poate fi contestată, harul de făcătoare de minuni al icoanei nu poate fi negat, fiind verificat de-a lungul timpului de credincioşii ajutaţi de ea.
Lăcaşul sfânt este renumit în primul rând prin legătura cu locul unde şi-ar fi aflat sfârşitul Sfântul Apostol Andrei. Situată în apropiere de Ostrov, mănăstirea a fost ctitorită în 1929 de monahul Elefterie Mihai. În 1958 a fost părăsită ca urmare a decretului ce privea desfiinţarea mănăstirilor, ca apoi să fie reconstruită după 1990. La începutul mileniului I se afla o cetate cu numele Dervent. Aici, Sfântul Apostol Andrei împreună cu trei fecioare convertite de el la creştinism au sfârşit, pentru credinţa lor, în chinuri groaznice. Sfântul Andrei a fost spânzurat cu capul în jos pe o cruce, jupuit şi ars pe rug, iar fecioarelor li s-au smuls unghiile şi dinţii, după care au fost tăiate în bucăţi. Trupurile lor nu au mai fost găsite, dar pe acel loc au apărut din pământ patru pietre în formă de cruce, cu puteri tămăduitoare. Mai târziu, un mare conducător de raia de-al lui Baiazid, pe nume Ahmed Bei, a cumpărat moşia pe care se aflau crucile, convins că acestea îi vor aduce noroc. De atunci, acea moşie a fost permanent apărată de foamete, de ciumă şi de orice fel de probleme. La începutul secolului al XIX-lea, Ali Ahmed, urmaşul lui Ahmed Bei, a lovit cu sabia crucea cea mare atribuită Sfântului Andrei, rupându-i braţele, şi a smuls din pământ două din cele trei cruci. La scurt timp, conacul a fost distrus de un cutremur, apoi un trăsnet a mistuit hambarele şi molima a omorât multe suflete, după care Dobrogea a ieşit de sub dominaţia otomană. Datorită minunilor legate de însănătoşirea pe care o realizau acele cruci suferinzilor, Derventul a devenit loc de pelerinaj şi ulterior de ctitorire a unui lăcaş sfânt.
Crucea care creşte singură
O altă cruce celebră, care împlineşte rugăciunile celor cu adevărat credincioşi, este crucea de la Coslogeni, aflată în comuna Coslogeni, între Călăraşi şi Feteşti. Oamenii locului spun că piatra a crescut singură din pământ de pe la 1730-1750, ridicându-se cu aproximativ doi centimetri pe an. Astăzi, ea măsoară doi metri. Pe cruce este săpată în piatră o rugăciune către Sfânta Treime în limba slavonă. Localnicii au construit pe acel loc o biserică şi au săpat o fântână care s-a dovedit a fi un adevărat “izvor al tămăduirii”. La marile sărbători, crucea se umple de ulei cu proprietăţi tămăduitoare. Vin aici oameni şi din alte zone ale ţării pentru a-şi găsi leacul şi alinarea în boli şi necazuri. În 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu împreună cu fraţii săi au construit la poalele Munţilor Făgăraş, în apropierea unui izvor dovedit a fi tămăduitor, Mănăstirea Sâmbăta de Sus. În 1926-1928, mănăstirea a fost refăcută, oferind loc pentru rugăciune credincioşilor. Cea mai mare afluenţă de pelerini se înregistrează la 26 aprilie, de hramul Mănăstirii Izvorul Tămăduirii, când se adună zeci de mii de oameni. Nu există o evidenţă a minunilor înfăptuite aici, dar oamenii locurilor le cunosc mai ales pe cele din timpul vieţii părintelui Arsenie Boca.
Statui şi icoane făcătoare de minuni
La Schitul Şumuleu de lângă Miercurea Ciuc se află o statuie făcătoare de minuni a Mântuitorului Iisus. Schitul datează din secolul al XVII-lea şi aparţine cultului romano-catolic, iar în apropiere există un izvor cu apă tămăduitoare. De Sărbătoarea Rusaliilor a fiecărui an, aici are loc o procesiune specială. Izvorul cu apă carbogazoasă de la poalele dealului este recomandat mai ales pentru vindecarea bolilor gastrice şi ale sistemului nervos. Principala cauză a pelerinajului credincioşilor la acest schit este însă statuia care-L reprezintă pe Iisus, statuie făcătoare de minuni pentru cei care se roagă la ea şi o ating cu dorinţele vii în gând.Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Gura Humorului adăposteşte şi ea o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Fosta biserică armenească, părăsită şi distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, scăpată de la distrugere totală în perioada comunistă, a fost renovată şi sfinţită în 1973 de Justin Moisescu, fost Mitropolit al Moldovei şi apoi Patriarh al României. La slujba de sfinţire a bisericii a fost donată de o credincioasă o icoană a Maicii Domnului care s-a dovedit a fi făcătoare de minuni, datorită căreia biserica este mereu arhiplină.
Moaşte ascunse de teama Securităţii
Închei articolul prezentându-vă minunea de la Mănăstirea Neamţ, neînsemnând că am acoperit cu scrisul meu întregul evantai de lăcaşuri sfinte din România, unde se petrec minuni. Mănăstirea Neamţ este cea mai veche dintre cele din Moldova, fiind întemeiată în jurul Bisericii Albe şi devastată apoi de tătari în 1241. Ştefan cel Mare a zidit biserica principală a mănăstirii, iar Alexandru cel Bun, turnul clopotniţei. Minunea de aici a început să se contureze în sâmbăta de 24 mai 1986, când aleea betonată care lega biserica principală de turnul clopotniţei s-a înălţat, formându-se o movilă pe o lungime de doi metri la aproximativ 20 de metri de intrarea în lăcaşul sfânt. Urma ca luni să fie săpat locul, bănuindu-se a fi o conductă spartă, dar duminică betonul a crăpat, ridicându-se, pentru ca luni el să se ridice până la circa treizeci de centimetri. Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, fiind înştiinţat, s-a deplasat la mănăstire pentru a fi martor la ce se întâmplă. Săpăturile făcute au scos la iveală o a doua dală pavată care data din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, iar la circa doi metri sub aceasta s-a descoperit mormântul unui sfânt călugăr necunoscut. Cărămida arsă de la căpătâiul său a făcut cunoscut numele lui, acesta fiind încrustat pe ea. S-a făcut presupunerea că mormântul datează din secolul al XIII-lea. Moaştele gălbui, cu miros plăcut, au fost depuse spre închinare în biserică. Dar pentru că se adunau mereu mulţi credincioşi să vadă minunea, Securitatea a ordonat refacerea aleii, acoperind mormântul pentru a se şterge orice urmă. Stareţul mănăstirii a ascuns atunci sfintele moaşte pentru a nu fi găsite de Securitate. Între timp, cei care ştiau locul unde au fost ascunse acestea au murit, luând cu ei în mormânt şi acest secret.
LOC DE PELERINAJ. În 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu împreună cu fraţii săi au construit la poalele Munţilor Făgăraş, în apropierea unui izvor dovedit a fi tămăduitor, Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Austriecii au ras lăcaşul din temelii, dar izvorul a rămas loc de pelerinaj.
Sursa: Jurnalul National
Sindicaliştii din cultură, sătui să-l aştepte pe Paleologu
Aproximativ 50 de sindicalişti afiliaţi la Federaţia Artiştilor Interpreţi din România (FAIR), Uniunea Sindicatelor din Instituţiile de Spectacole (USIS) şi Federaţia Sindicatelor din Bibliotecile din România (FSBR) vor picheta, astăzi, sediul Guvernului.
Protestul va începe la ora 13.30, în locaţia din faţa Muzeului Antipa, şi se va încheia în jurul orei 15.00.Artiştii interpreţi, personalul tehnic de specialitate şi bibliotecarii sunt nemulţumiţi de faptul că nu reuşesc să găsească în persoana Ministrului Culturii un partener de dialog cu care să poată rezolva la masa negocierilor problemele instituţiilor de cultură. Sindicaliştii încearcă de la începutul lunii ianuarie să se întâlnească cu Theodor Paleologu, tocmai pentru a evita ieşirea în stradă într-o perioadă tensionată din punct de vedere social, însă nu au primit niciun răspuns până la ora actuală.“Federaţiile afiliate la BNS au fost împinse să treacă la acţiuni de protest chiar de Ministrul Culturii, dl. Paleologu. Nu putem înţelege de ce domnia sa manifestă o astfel de lipsă de reacţie, o lipsă de interes în relaţia cu partenerii sociali. Ne aşteptam ca un ministru tânăr să fie deschis dialogului, să fie dinamic şi interesat să rezolve problemele reale din ramura cultură. Se pare că nu avem cu cine sta de vorbă la Ministerul Culturii, aşa că suntem nevoiţi să ne adresăm premierului”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.Pe lista problemelor pe care cele trei federaţii din cultură vor să le discute cu noul ministru al Culturii se află Hotărârea de Guvern 1672/2008 (prin care s-au aprobat normele metodologice de aplicare a Legii 353/2007) şi situaţia Bibliotecii Naţionale a României.
Sursa: Evenimentul zilei
miercuri, februarie 18, 2009
Miercurea fara cuvinte
Irina propune rubrica "Miercurea fara cuvinte".
Detalii gasiti pe blogul Irinei AICI
Copyright © 2009 Gingasia, Bucuresti
Detalii gasiti pe blogul Irinei AICI
Copyright © 2009 Gingasia, Bucuresti
41 de sfaturi pentru a ne prelungi viata de la dr. Stefan Stangaciu la final
Sfaturile legate de PSIHOLOGIE:
1. Plangeti !
Lacrimile permit evacuarea unui exces de tensiuni daunatoare sanatatii. Unii afirma chiar ca longevitatea femeilor s-ar datora capacitatii lor de a elimina toxinele plangand...
2. Rugati-va si inconjurati-va de natura
Conform invataturii taoiste, copacii au efecte benefice asupra longevitatii: transforma energiile negative in energii pozitive. Strangand in brate un copac, va reincarcati de energie vitala.
3. Iesiti din cochilie!
Activitatile sociale si relationale imbunatatesc speranta de viata: persoanele mai active social fumeaza mai putin, mananca mai sanatos, fac regulat exercitii fizice si stiu sa vorbeasca despre problemele lor.
4. Priviti partea buna a lucrurilor
Optimistii traiesc mai mult decat pesimistii si prezinta mai putine riscuri de deces prematur. Fericirea si optimismul par, de asemenea, sa sporeasca numarul celulelor noastre imunitare, armele cele mai eficiente ale organismului impotriva bolilor.
Cercetatorii elvetieni au demonstrat ca persoanele care recita poezii, cate o jumatate de ora in fiecare zi, isi reduc considerabil nivelul de stres si deci si riscurileunor maladii cardiace.
6. Studiati
Cercetatorii californieni au descoperit faptul ca femeile care au luat un bacalaureat sau o diploma de studii superioare sunt mai putin predispuse la bolile de inima decat tovarasele lor mai putin instruite.
7. Bizuiti-va pe inteligenta
De curand, oamenii de stiinta englezi au publicat un studiu legat de relatia dintre coeficientul de inteligenta (IQ) si longevitate. Conform rezultatelor prezentate pentru o perioada de 60 de ani, indivizii cei mai inteligenti au cele mai mari sanse sa moara ultimii...
8. Oferiti-va o planta verde
Persoanele care locuiesc in zona rurala au o speranta de viata superioara celei a orasenilor. Un studiu al Centrului medical din Tokio a demonstrat ca populatia urbana care traieste in apropierea spatiilor verzi imbatraneste mai greu.
9. Raporturile cu mama
Un studiu al Scolii medicale de la Harvard a demonstrat ca persoanele aflate in relatii "reci" cu mamele lor sunt expuse unor riscuri mult mai mari (cu 91%) de a cntracta o boala grava, in perioada vietii adulte.
10 . Asterneti-va sentimentele pe hartie
Dr. Pamela Peeke de la Universitatea din Baltimore va informeaza: "Trei minute pentru a exprima cateva ganduri intr-un jurnal sau cateva cuvinte adresate in scris unui prieten sunt suficiente pentru a calma starile de stres". Dovada? Dupa 4 luni de incitare la scris, 47% din pacientii astmatici aflati in tratamentul ei au manifestat o ameliorare a simptomelor .
11 . Mergeti la cinema
Vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru sau prezenta in sala de concerte ne ajuta sa traim mai mult - acestea sunt concluziile unui studiu suedez realizat pe 12.000 de persoane. 36% dintre pasionatii de manifestari culturale au atins, efectiv, suta de ani, fiind inca in putere, pentru ca aceste distractii stimuleaza functionarea sistemului imunitar!
12 . Visati
Conform neurologilor, visele servesc la stabilirea unor legaturi intre amintirile inmagazinate de creier pe parcursul zilei si amintirile mai vechi. Pentru psihanalisti, visele permit exprimarea unor aspecteneglijate ale personalitatii noastre.In ambele cazuri, visarea este o cale de a fi in armonie cu noi insine, deci de a evita irascibilitatea si tulburarile de comportament care pandesc persoanele private de somn.
Sursa fotografiei: photo.net
41 de sfaturi pentru a ne prelungi viata de la dr. Stefan Stangaciu
Revista de dimineata
Lectura, fenomen de masă
„Vă dau un exemplu: existau pe vremuri bibliotecile săteşti, care azi au dispărut. Am văzut cu decenii în urmă ţărani care se întorceau de la sapă şi treceau pe la bibliotecă să împrumute cărţi. Bibliotecarul le cunoştea gusturile şi ştia ce să aleagă pentru fiecare”.
Unde găsim cărţi online gratis
Pe internet poţi găsi uşor orice titlu. Într-o bibliotecă obişnuită pierzi timp căutând o carte, iar în librării le plăteşti uneori prea scump.
Eroii uitaţi ai copilăriei noastre
Fiecare dintre noi are o anumită viziune despre copilărie. Fie că aceasta este plină de poveştile bunicilor sau de cărţile extraordinare pe care le citeam, fie că ne amintim diferite desene animate, ca cele cu omuleţul lui Gopo ori cu Mihaela şi Azorel, cu toţii am trăit o perioadă de care ne amintim cu drag.
Sfaturi gospodaresti
Le regasiti in Formula As
Los Angeles, al doilea oraş ca mărime din SUA, va raţionaliza consumul de apă incepand din mai
Oraşul Los Angeles, al doilea ca mărime din Statele Unite, urmează să treacă la raţionalizarea consumului de apă pentru prima oară in aproape două decenii, din cauza unei secete care afectează de trei ani regiunea.
Vinurile romanesti pe Travel Channel. Isabelle Legeron: "Pacat ca UE vrea sa distruga soiurile hibride din Romania. E ca si cum ai scoate sufletul din trup"
Realizatoarea emisiunii, Isabelle Legeron, a vizitat mai intai podgoriile Prince Stirbey de la Dragasani, a trecut pe la podgoria de la Oprisor (Mehedinti) si la cramele Ceptura (Davino) de la Dealu Mare pentru a se opri la Marea Neagra la Domeniile Clos des Colombes.
Pe urmele lui Darwin: cartea care a socat lumea
De fapt, expozitia de la British Library isi propune sa descopere omul din spatele cartii: celebrand astfel anul Darwin si atragand atentia asupra unei personalitati cu totul speciale. Cartea care a socat lumea n-a fost o rezultatul unui moment de inspiratie, ci fructul a douazeci de ani de activitate stiintifica, de observatii minutioase.
Scriitori contemporani de top revin in colectia Biblioteca Polirom cu cele mai recente romane
Totodata, 2009 a insemnat si aparitia, in cadrul colectiei Biblioteca Polirom , a noi editii din: Orbirea de Elias Canetti / Daniel Martin de John Fowles / Orient, Occident de Salman Rushdie / Eseu despre orbire de Jose Saramago / Anul mortii lui Ricardo Reis de Jose Saramago.
Valeriu Gafencu, "Sfantul inchisorilor", cetatean de onoare post mortem la Targu-Ocna
Primaria Targu Ocna a acordat post mortem, in urma cu cateva zile, titlul de cetatean de onoare lui Valeriu Gafencu, una dintre cele mai reprezentative figuri din detentia politica anticomunista, supranumit si "Sfantul inchisorilor".
Nitica istorie cu Neagu Djuvara
Cartile de istorie nu sunt carti politiste dar pot fi la fel de fascinante. Ultima carte a maestrului Neagu Djuvara "Razboiul de saptezeci si sapte de ani si premisele hegemoniei americane" este o carte de istorie care se citeste ca o carte politista, scrie Dan Selaru, pe blogul lui.
Cu Dumnezeu, la vremuri de criza - Pr. Daniel Benga
"Cu Hristos vom birui si aceste vremuri tulburi"
"Orice zguduire e buna pentru a ne intoarce la sensurile adevarate ale vietii"
Andrei Plesu - Munca, Daune Colaterale
Am citit in dimineata asta mohorata in Adevarul un articol genial apartinand dl Andrei Plesu. Sper, macar pentru o clipa, sa va puna pe ganduri...
marţi, februarie 17, 2009
Sa scriem si sa vorbim corect!
"Limba noastra-i o comoara"! 
Unele substantive nu au forme pentru ambele numere, folosindu-se numai la singular sau numai la plural.
Substantive defective de plural:
- acuratete,
- antigel,
- barbarism,
- cinste,
- fosfor,
- jale,
- onoare,
- blandete,
- curaj,
- lene,
- hasis,
- velur,
- alpinism,
- eroism,
- legalitate,
- roua,
- azbest,
- cinema,
- foame,
- nea,
- glaspapir,
- imponderabilitate,
- barbarism,
- handbal,
- praslea,
- miere,
- secara,
- cimbru,
- unt,
- aur,
- mazare,
- sange.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)