joi, aprilie 30, 2009

Parintele Bartolomeu Anania ne indeamna la Inviere si speranta

Vorbeam cu ceva timp in urma despre lansarea cartii parintelui Bartolomeu Anania. Un discurs care mi-a placut:

"Ați observat, desigur, că la capătul fiecărei încercări se înscrie o victorie. În zilele noastre se afirmă tot mai des că trăim „vremuri apocaliptice”. Pentru evocarea acestora nu voi deschide Cartea Apocalipsei, ci un fragment dintr-o cuvântare a lui Iisus consemnată în Evanghelia după Matei: „Luați aminte să nu vă amăgească cineva. Că mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos!, şi pe mulți îi vor amăgi. Și veți auzi de războaie şi de zvonuri de războaie; luați seama să nu vă’nspăimântați, căci toate trebuie să fie, dar încă nu-i sfârşitul. Că neam peste neam se va ridica şi’mpărăție peste’mpărăție, şi va fi foamete şi ciumă şi cutremur mare pe-alocuri. Dar toate acestea sunt doar începutul durerilor naşterii. Atunci vă vor da pe voi la chinuri şi vă vor ucide şi veți fi urâți de toate neamurile din pricina numelui meu. Atunci mulți se vor poticni şi unii pe alții se vor vinde şi unii pe alții se vor urî. Și mulți profeți mincinoşi se vor scula şi pe mulți îi vor amăgi. Iar din pricina înmulțirii fărădelegii, iubirea multora se va răci. Dar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui”.

În vremea noastră, nu puțini sunt tinerii curați la suflet, bine intenționați şi dornici să se inițieze în tainele vieții religioase, dar care nu merg direct la izvoare, adică la literatura de specialitate sau la duhovnici cu experiență, bine pregătiți şi gata să-i asiste pe cei neajutorați, ci preferă să se cultive prin internet sau televizor, unde nu de puține ori apar profeți improvizați, cu evidentă poftă de publicitate sau stăpâniți de un duh al cabotinajului stilizat. Unii cer organizarea unor rugăciuni generale, colective, cu mare răsunet în popor, pentru evitarea apocalipsei care mijeşte de pe o zi pe alta, uitând că apocalipsa va veni oricum, ea făcând parte din iconomia divină, şi că grija noastră nu este aceea de a o evita, ci de a o traversa nevătămați de propriile noastre păcate. De obicei, o furtună se anunță prin întețirea vântului, prin fulgere la orizont, prin spulbere de praf, prin dispariția luminii soarelui în spatele norilor negri, prin tot ceea ce poate produce panică şi spaimă. Aşa se anunță şi vremurile apocaliptice. Eu nu ştiu dacă ele mijesc sau vor pieri înainte de a se naşte, dar ştiu sigur că noi nu împotriva apocalipsei trebuie să luptăm (căci ea va veni oricum), ci pentru capacitatea noastră, a fiecăruia, de a o traversa fără vătămări sufleteşti, fără vina fraților de a-şi fi vândut fratele, aşa cum s-a întâmplat în istoria lui Iosif. Or, pentru aceasta există o singură armă: răbdarea. Răbdarea însă trebuie însoțită, neapărat, de conştiința că tot începutul are un sfârşit, şi că acesta nu poate fi decât luminos. Cartea Apocalipsei e înfiorătoare, dar ea se termină anunțând Cerul cel nou şi pământul cel Nou; şi, în final, Noul Ierusalim. Iubiții mei ascultători,În viața noastră bisericească, Postul cel Mare poate fi pentru unii o piatră de poticnire, mai ales prin rigoarea de a nu permite alimentarea cu bucate de dulce sau abateri grave de la conduita morală. Dar, aşa cum vă spuneam, important este să traversăm totul cu bine şi să ajungem la capătul încercărilor. Iată că Dumnezeu ne-a ajutat să prăznuim luminata înviere a Fiului Său, în numele Căruia vă împărtăşesc, tuturor, arhiereşti binecuvântări, adresându-vă tradiționala salutare: Hristos a înviat! "

O idee pe zi - Rafturi din carti




Sursa aici

miercuri, aprilie 29, 2009

Miercurea fara cuvinte

Miercurea , pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ( "miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless"- adica "fara cuvinte". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nicio problema.
Viata la tara

© 2009 Gingasia, Bucuresti

Redeschiderea Muzeului "Theodor Aman"

Vorbeam cu ceva vreme in urma despre Eleganta lui Theodor Aman . Dupa patru ani si jumatate de reabilitari si renovari, Muzeul "Theodor Aman" din Capitala a fost redeschis oficial, accesul publicului fiind permis incepand de astazi pentru trei dintre salile de expozitie.

Acestea cuprind lucrari de arta restaurate, precum "Fratii Aman", "Doamna in vernil", "Cirese", "Buchet de liliac" etc. Ionel Ionita, directorul Muzeului Municipiului Bucuresti, sub a carui administrare se afla Muzeul "Theodor Aman", a declarat pentru Mediafax, ca urmeaza sa fie deschise si alte doua camere, precum si atelierul pictorului, insa nu a oferit o data exacta. Deschiderea atelieru­lui pictorului pentru vizitare depinde in mare parte de un tapet care il reproduce pe cel original, care a fost comandat in America. Muzeul, situat pe strada C. A. Rosetti, este cea mai veche institutie de arta din Bucuresti, ramasa intacta de la deschiderea lui, in 1908. Casa in care functioneaza se numara, la randul ei, printre cele mai vechi cladiri monument istoric din oras, datand din 1869. Un fapt inedit este ca aceasta a fost conceputa in intregime de pictor, atat din punct de vedere arhitectural, cat si decorativ. Construita din caramida cu sarpanta de lemn, in cei 140 de ani de existenta, casa a trecut prin cateva cutremure si doua restaurari. In 1977 a fost acoperit sistemul de ventilatie, favorizand astfel igrasia, care a afectat pictura interioara a peretilor, opera a lui Aman. Termenul initial de reabilitare a fost de un an, iar intarzierile au fost si o consecinta a unor evenimente neprevazute. De pilda, muncitorii au descoperit ca sobele, piese de patrimoniu, la fel ca tot ce se afla in casa, nu aveau niciun fel de fundatie, astfel incat s-a decis demontarea lor.

Colectia muzeului cuprinde 196 de picturi, 400 de desene, precum si 50 de placi de gravura. Astfel, muzeul este singura casa-document de epoca ramasa in Bucuresti.

Magnifica lectie de viata!

marţi, aprilie 28, 2009

Sa citim impreuna! - Carti pentru copii



<a href="http://gingasia.blogspot.com"><img src="http://i188.photobucket.com/albums/z155/simpaty2/micsorata.jpg"/></a>


Ioanichie Balan, arhim. Istorioare duhovnicesti. Editura Manastirea Sihastria .
Cuprins aici



Dowley, Tim, dr. Atlas biblic. Editura Societatea Misionara (SBIR) . 32 p.
Atlasul include:
30 de harti
Repertoar geografic al tinuturilor biblice
Text explicativ




*** Cele mai frumoase 153 de istorisiri minunate adunate de la Sfintii Parinti. Bucuresti: Editura Sophia, 432 p. Pentru a-i învata pe copiii nostri calea vietuirii curate, adesea nu sunt suficiente metodele pedagogice laice. Din multimea cartilor de suflet folositoare au fost culese aceste cuvinte ale Sfintilor Parinti si îndreptate pentru a fi pe întelesul copiilor.



*** In cautarea bucuriei. Povestiri pentru copii, parinti si bunici. Bucuresti: Editura Sophia, 176 p.



Tiziana Valpiana, Matilde Parona . Retete pentru alimentatia copilului. Bucuresti: Editura All , 2009 . 136 p.

*** Cuburi cu animale - La ferma. Editura Flamingo GD, 2009. 214 p.


Zakrewski Marius, Godun Cristina Daniela . Invatarea limbii engleze cu ajutorul povestilor. Editura Flamingo GD, 2009. 214 p.
Povestile in limba engleza ii vor indemna pe copii sa invete in mod natural limba engleza. Jocurile si exercitiile ii vor ajuta sa-si insuseasca mai repede cuvintele noi.



*** Animale din toata lumea. Editura Flamingo GD, 2009. 173 p.




Orpheus Books . Enciclopedia stiintelor pentru copii. Bucuresti: Editura Corint, 2009. 128 p.


Sunt prezentate stelele si galaxiile, sistemul solar, Pamantul si Luna, fenomenele naturale, corpul uman, animalele si vegetatia, climatele, continentele lumii, religia, limbile si scrierea, masurarea timpului, cinematograful si instrumentele muzicale, transporturile de-a lungul timpului, istoria omenirii si multe altele.

O idee pe zi - Mobila pentru copii









Sursa aici

luni, aprilie 27, 2009

Farmacia naturii - Mierea



Medicina populară recomandă mierea în tratamentul bolilor de inimă, dar nu in cantităţi mari şi cu ceai fierbinte. Cel mai bine este ca mierea să fie luată în cantităţi mici (1-2 linguriţe, de două-trei ori pe zi) cu lapte, fructe sau alte produse. Folosirea zilnică, timp de una-două luni a mierii de albine va duce la imbunatăţirea generală a bolnavilor, la normalizarea compoziţiei sângelui şi la creşterea hemoglobinei.

  • În stenocardie, bolnavii vor lua, de trei ori pe zi, câte o lingură din următorul amestec: 100 g suc de aloe, 300 g miere, 500 g nuci pisate şi sucul de la una-două lămii.
  • În hipertonie, medicina populară recomandă ca mierea să fie luată cu suc de legume: sfeclă, morcovi, hrean (acesta va fi dat pe răzătoare şi se va lăsa 36 de ore, după care se va stoarce) şi lămâie. Se ia, timp de două luni, câte o lingură, de două-trei ori pe zi, cu o oră înainte de masă sau la două-trei ore după masă. O alta reţetă include suc de morcovi, hrean (acesta va fi ţinut în prealabil în apă), miere şi suc de lămâie. Amestecul va fi ţinut într-un borcan de sticlă bine acoperit.
  • Pentru bolnavii de TBC, medicina populară recomandă mierea cu lapte, sau cu diferite grăsimi (unt, untură de gâscă) şi aloe: 100 g miere, 100 g unt, 100 g untură de gâscă, 15 g aloe şi 10 g cacao se pun pe foc, fără a fierbe însă. Se va lua câte o lingură din acest amestec, cu un pahar de lapte cald, de două ori pe zi (dimineaţa şi seara).
  • În caz de răceli, mierea (se recomandă mai ales miere de tei) se va lua, de asemenea, cu lapte cald (o lingură de miere la un pahar de lapte), cu suc de lămâie (sucul de la 1/2 lămâie la 100g miere). În scop profilactic, se prepară un amestec de miere, suc de ceapă şi de hrean, in cantităţi egale. Din acest amestec se ia câte o lingură, de trei ori pe zi, înainte de masă. în caz de gripă se va prepara următorul amestec: usturoi dat pe răzătoare şi amestecat cu miere (proportie 1:1). Se ia câte o lingură de amestec (cu putină apă caldută) seara, înainte de culcare.
  • În cazul unor afecţiuni ale căilor respiratorii (laringite, faringite) guturai şi sinuzită, se recomandă mestecarea timp de 15 minute, de una-două ori pe zi, a unui fagure de miere. Seara, înainte de culcare, se ia o lingură de miere cu un pahar de ceai sau lapte. Se amestecă sucul de la o lămâie cu 100g de miere. Se ia câte o lingură de amestec seara, inainte de culcare, cu ceai sau lapte. Se amestecă suc de ridiche neagră cu miere (parţi egale) sau se scobeşte o ridiche neagră şi se pune miere înăuntru. Se ia câte o lingură, de trei ori pe zi. Se amestecă suc de hrean şi miere (proporţii egale) şi se ia câte o lingură, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Medicul bulgar S. Mladenov recomandă inhalaţii cu miere, timp de 15-20 de minute. Pentru gargară se va pregăti o infuzie de muşeţel, la care se adaugă o linguriţă de miere.
  • În afecţiuni ale sistemului nervos se recomandă câte 30 g de miere, de trei ori pe zi. Un bun tonic şi stimulant al sistemului nervos şi endocrin se prepară din aloe, miere şi suc de lămâie. Se iau 75 g frunze de aloe, se toacă şi se pun intr-un vas de sticlă. Se adaugă 125 g de miere, se omogenizează, după care se adaugă 50 g suc de lămâie. Se lasă la macerat cinci zile, după care se ia câte o lingură de amestec, de trei ori pe zi.


Sursa: www.e-miere.ro

Parintele Mina de la Petru Voda povestind despre albine

Victor Roncea a postat pe blogul sau acest filmulet. M-a incantat foarte tare. Cu mainile goale, Parintele Mina, la cei 86 de ani ai sai, hraneste si ingrijeste albinele de la Petru Voda .


duminică, aprilie 26, 2009

Despre ingrijirea gradinii

Copyright © 2009 Gingasia, Bucuresti
Contele este foarte incantat cand ajunge in gradina. Petrece ore in sir, bucurandu-se de imaginea fiecarei plante, apoi vine si-mi povesteste cu atata pasiune de ceea ce descopera incat ma fascineaza aceasta lume a lui! Am cautat cateva solutii pentru gradina, poate va sunt utile:


Amidon de cartofi contra daunatorilor
(Nu este toxic, in schimb omoara insectele care fac rau plantelor.)
Ingrediente:
30 g amidon de cartofi, 1250 ml apa calda, o lingurita de sampon natural.
Preparare si folosire: amestecati amidonul de cartofi cu apa pana ce se dizolva complet. Puneti-l intr-un pulverizator, apoi adaugati samponul. Scuturati bine si stropiti plantele.


Lichidati puricii
Intre daunatorii cei mai frecventi ai gradinii se afla puricii, care se inmultesc rapid si acopera crengutele tinere ale trandafirilor, legumele si plantele perene. Aceste insecte slabesc vegetatia, sugandu-i seva. Urmatorul spray va va ajuta sa-i eliminati.
Ingrediente:
1 lingurita de sampon natural, 2 linguri de untdelemn mai subtire, 2,5 litri de apa.
Preparare si folosire: amestecati bine samponul, untdelemnul si apa. Varsati amestecul intr-un pulverizator, scuturati bine si vaporizati-va din abundenta plantele, pe fiecare in parte, o data pe saptamana.

Coji de oua impotriva melcilor
Pentru a descuraja limacsii si melcii sa se catere de plantele dvs., puneti o bariera de coji de oua pisate mare, in jurul fiecarei radacini.O alta solutie: gasteropodele ies noaptea sa se hraneasca, in cautare de frunze proaspete. Adunati-i cu mana sau presarati-i cu sare, pentru a-i deshidrata. In timpul zilei, ei se ascund in locuri umbroase si umede. Puneti ghivece rasturnate cu gura in jos, cu o parte usor ridicata, pentru ca melcii sa se poata strecura inauntru. Dimineata adunati-i si duceti-i intr-o zona cu iarba de pe marginea strazii.

Nu stropiti plantele pe soare
Pentru ca razele soarelui sa nu ofileasca frunzele plantelor, utilizati spray-urile insecticide doar seara sau pe timp innorat.

Spray simplu cu usturoi
Usturoiul respinge daunatorii gradinii, mai ales insectele care se hranesc cu frunze. Reteta: o capatana de usturoi curatata de coji si tocata, se amesteca cu 1,250 litri apa calda. Se lasa la macerat 4 ore, apoi lichidul se filtreaza, se toarna intr-un pulverizator si se stropesc plantele afectate, din doua in doua zile, vreme de doua saptamani.

Magazin online cu mâncare eco

Se întâmpla acum două luni, în plină criză. Tânărul Mircea Baraitaru îşi deschidea un magazin online de mâncare bio. La televizor se anunţau falimente şi concedieri pe bandă. Dar Mircea nu se putea împiedica de toate astea, fiindcă apucase să se documenteze temeinic cam ce le-ar plăcea românilor să mănânce natural. După ce şi-a deschis site-ul, prima comandă a venit după trei zile. După aia s-au ţinut lanţ, aproape în fiecare zi câte două, trei. Parcă nu-i venea să creadă nici lui ce bine merge treaba. Dacă continua să meargă aşa, peste numai două luni va începe să aibă şi profit. Deja are clienţii lui fideli - o craioveancă la 65 de ani cumpără în fiecare săptămână câte un coş de 500-600 de lei. Clienţii, cei mai mulţi, sunt sănătoşi tun, cumpără numai din plăcerea de a mânca sănătos. Parcă nici n-ar fi criză.


„Criza e mai mult la televizor şi în imobiliare”
„Acum am în jur de 500 de clienţi logaţi pe site. Şi eu mă întreb câteodată: măi, unde e criza? Cred că e mai mult la televizor şi în imobiliare, altfel românii încă au putere de cumpărare. Cunosc pe cineva care lucrează la un hipermarket şi ştiu că şi acolo au foarte mari vânzări în continuare. Acum, în lunile ianuarie, februarie şi martie, când de regulă nu prea au clienţi, au vândut mai mult decât în celelalte luni. Şi lumea cumpără orice, nu doar mâncare”, ne spune Mircea Baraitaru.


Portretul clientului de mâncare bio pe internet: mai mult femei, sănătoase, între 18 şi 50 de ani, din mai toate categoriile sociale. Cel mai mult cumpără mâncare pentru copii, supe, cereale, fructe confiate şi ciocolată. Nu e mâncare dietetică, ci făcută din ingrediente luate din culturi ecologice, fără pic de chimicale, aditivi sau coloranţi alimentari. Iar la gust sunt aproape ca produsele obişnuite. De pildă, la frişca din soia, nici măcar nu se simte gustul de soia. Sunt toate produse de import. „Pentru unele, am fost personal în Austria, să le luăm. Acolo au o adevărată cultură pentru mâncarea bio, există chiar supermarketuri numai cu aşa ceva. Şi mereu e plin. La noi, am fost surprins să văd cât de bine se vând supele, deşi sunt foarte scumpe”, zice Mircea. De pildă, o supă-cremă din roşii cu busuioc de 1 litru costă 26 de lei cu tot cu taxe. După ce o comanzi pe site, îţi vine acasă în 24 de ore, dacă eşti din Bucureşti, şi în 48 de ore, prin curier, dacă eşti din provincie.

Spaghetti de porumb, preparate din grâu sălbatic
Există mic dejun bio, prânz cu supe şi sosuri bio, cafea, dulciuri şi ciocolată bio. Supa-cremă conţine 32% roşii, smântână bio, amidon din porumb, ceapă, pastă de tomate, ulei de masline şi busuioc, toate ecologice. Se agită sticla, se varsă conţinutul într-un vas şi se încălzeşte la foc mic până devine fierbinte. Dacă nu se foloseşte tot conţinutul sticlei, restul se mai poate ţine la frigider două zile. Punga de 500 de grame de spaghetti din porumb costă 22 de lei – pastele nu conţin gluten şi au gust dulceag, de porumb fiert. Sosul pestoro bio de 130 grame (special pentru paste) costă cam tot atât şi conţine: 45% tomate deshidratate, ulei de măsline extravirgin, 14% busuioc, 6% roşii, pătrunjel, oţet, usturoi, sare, piper şi oregano, toate din culturi certificate ecologic. Sosul pesto este considerat unul din cele mai vechi sosuri pe bază de ulei de măsline extravirgin.


Există şi mâncare pentru burlacii care n-au pe nimeni să le gătească.
De regulă, cumpără mâncare gata preparată, cum este pateul bio de piper verde. Cântăreşte 125 de grame şi costă 10 lei. Conţine: grăsime de palmier nehidrogenată, drojdie, cartofi uscaţi, ceapă, piper verde, ghimbir, ardei, seminţe de muştar şi condimente afumate. Sau: feincrisp din faină de grâu sălbatic, 200 de grame costă 12 lei. 92% e făină de grâu sălbatic şi mai conţine sare marină şi Lupin peren - o plantă medicinală. Este crocant, prăjit de mai multe ori, ca să ţină mai mult, se digeră uşor şi merge de minune combinat cu alte mâncăruri. Şi grecii mâncau ceva similar, iar romanii îl botezaseră „es panis frixus”.

34 de lei cana de oţet din zmeură
Oţetul balsamic de zmeură la 250 mililitri costă 34 de lei. Este un amestec concentrat de zmeură, oţet şi piure de mere, taman bun pentru salate şi dressing-uri. Mai ieftin e uleiul din soia (22 lei) care conţine fier, complexul de vitamine B şi multe fibre. Pentru desert se cumpără miere fină salbatică de Brazilia (350 de grame la aproape 30 de lei, incluzând taxele). “Are o dulceaţă puternică, aparte, datorită florei locale ce nu a fost atinsă de industrializarea agricolă. Foarte multe tipuri de bucătării de pe tot mapamondul folosesc mierea împreună cu diverse mirodenii, la aromarea cărnurilor”, te informează buticul virtual.
Clienţii se dau în vânt după ciocolata cu lapte integral şi căpşune (100 de grame - 15 lei. Conţine zahăr de trestie, unt de cacao, 18% lapte praf integral, ulei de palmier, cacao, 3,9% iaurt praf degresat, 2,8% căpşuni uscate, pudră de lămâie, lecitină de soia, vanilie bourbon şi altele, desigur bio. Se găseşte şi soia boabe în ciocolată cu lapte bio (55 de grame - 7 lei). Gospodinele s-au învăţat să cumpere frişcă din soia (10 lei pentru 300 de grame). Fără lactoză, cu numai 11% grasime. Conţine ulei de cocos şi de palmier, sirop de sfeclă şi soia. Ca dulciuri, mai sunt praful de budincă cu caramel (8 lei, 40 de grame) şi napolitanele italieneşti cu gust de cacao (125 de grame costă 9 lei). Printre altele, conţin şi sare de mare.
De băut: ciocolata caldă naturală (400 de grame, preţ 34 de lei). Are mai puţin de 0,5 grame de grăsime saturată în fiecare cană, faţă de un baton de ciocolată. Batonul conţine cam opt grame de grăsime saturată. Sau, cafea instant la 45 de lei - un sfert de kilogram.
SURSA: www.gandul.info

sâmbătă, aprilie 25, 2009

Sa scriem si sa vorbim corect!

"Limba noastra-i o comoara"!
Ce facem cu ticurile verbale? Ticul, poate fi si un simptom. Uneori, exprima eliberarea de o presiune interioara pe care o experimentam in timp ce ne cautam cuvintele pentru a continua exprimarea unei idei. Aceste ticuri pot fi dictate de nervozitate, stres sau oboseala si pot aparea in vocabularul oricui, chiar si al profesorilor.

Iata cateva din aceste ticuri :
"Fata!; frate!; puii mei!; super tare!; asta e!; na!; belea!; misto!; ma rog!; deci; ma-nteleg!; zic!!; daca e...!"

O idee pe zi - Masuta de primavara


The LAM table

vineri, aprilie 24, 2009

Primul târg handmade pentru copii la Carturesti


Ce-i cu „handmade-ul”?
Fenomenul târgurilor handmade a luat amploare şi din ce în ce mai multă lume dă haina cu etichetă pe cea de designer, ediţie limitată sau chiar unicat, croşetată sau cusută cu drag de un artist. Copiii sunt un public special, pretenţios ce-i drept, dar care merita tot efortul lucrului bine facut. Aşa a apărut ideea organizării primului târg handmade pentru copii Kihi-Kiha & Co. Iniţiativa aparţine Cărtureşti şi designerilor de la Kihi-Kiha, şi a reuşit să strângă o bună parte din comunitatea handmade. Prima ediţie a târgului se va desfăşura pe 25 aprilie, între orele 11-20, în sub_cărtureşti, librăria de pe bulevardul Magheru.

Cărtureştiul devine loc de joacă
Evenimentul va reuni 23 de artizani care vor expune spre vânzare produse variate, de la jucării isteţe şi hăinuţe unicat până la mobilier pictat şi accesorii preţioase.
Sâmbată se vor întâmpla de asemenea o serie de activităţi antrenante şi hazlii chiar şi pentru mămici şi tătici. Dimineaţa va începe cu poveşti şi basme citite de îndrăgita actriţă Alexandrina Halic. Apoi toata lumea va fi invitată la ateliere, unde copiii vor putea să înveţe cum să coasă şi să picteze, să împăturească hârtia frumos, în formă de cine-ştie-ce, iar părinţii vor afla de la un psiholog cât de multe spune un desen despre copilul lor.
Muzicieni invitaţi vor improviza şi vor cânta pentru prima oara în faţa publicului toate cântecelele de leagăn pe care le ştiau până acum numai micuţii lor, într-un experiment muzical inedit. Iar Teatrul Libelula le va prezenta copiilor povestea unui bunic magician în spectacolul „Aventuri în podul bunicului”. Şi pentru ca ziua să fie de neuitat, fotografii de la HeartMates Studio vor realiza fotografii artistice într-un decor retro.

Până sâmbătă, 25 aprilie, daţi o fugă pe http://www.kihi-kiha-and-co.ro/ ca să vă înscrieţi puştii la workshopuri şi să vedeţi o parte din produsele care vor fi expuse la târg.

SURSA: blog.carturesti.ro

9 leacuri contra asteniei de primavara

Avand in vedere mecanismele atat de complexe si variate ale aparitiei asteniei de primavara, in mod evident si tratamentul acestei afectiuni va fi extrem de divers.
1.Tijele si frunzele de papadie - sunt poate cel mai puternic detoxifiant al primaverii. De ce am pus pe primul loc un detoxifiant ca remediu la astenia de primavara? Pentru ca un organism incarcat de toxine nu poate asimila corect vitaminele si mineralele necesare, nu se poate autoregla si nu-si poate gasi echilibrul pana nu se debaraseaza de "lestul" acumulat pe timpul iernii. Tijele si frunzele de papadie (Taraxacum officinalis) despovareaza de toxine ficatul si colonul, regleaza si stimuleaza digestia, ajuta la eliminarea masiva a toxinelor din organism. Se consuma zilnic, pe stomacul gol, 5-10 tije de papadie neinflorita sau o mana de frunze verzi (sub forma de salata). O cura dureaza minimum sapte zile.


2.Bitterul suedez - este unul din cele mai complexe si mai eficiente tonice din plante cunoscute in prezent. El actioneaza atat ca detoxifiant, cat si ca stimulent si reglator al functiilor digestive, hepatice si renale. De asemenea, el are un efect tonic si reglator asupra sistemului nervos, ceea ce il face un remediu ideal si contra asteniei de primavara. Se administreaza cate o jumatate de lingura - o lingura inainte de fiecare masa, diluata in ceai. Un tratament dureaza doua-patru saptamani.


3.Tinctura de rozmarin - are un efect tonic nervos si cardiac puternic, fiind indicata mai ales in cazul asteniei care apare la persoanele hipotensive, cu predispozitie spre melancolie sau depresie. De asemenea, are un efect de stabilizare a emotiilor, fiind recomandata firilor mai labile, care trec cu repeziciune de la o stare la alta. O gasim gata preparata in farmaciile si in magazinele naturiste. Se administreaza de trei ori pe zi, cate o lingurita diluata in jumatate de pahar de apa, de preferinta inaintea meselor principale. Un tratament dureaza 3-4 saptamani.


4.Mugurii de stejar - combina actiunea detoxifianta cu efectele tonice psihice si fizice. Este un remediu indicat mai ales persoanelor cu o constitutie mai firava, convalescente ori care au foarte putina energie, in ciuda unei constitutii cu o aparenta masiva. Gasim acesti muguri gata preparati sub forma maceratelor glicerinate produse de firma clujeana "PlantExtract". Se administreaza 30-50 de picaturi de macerat glicerinat de muguri de stejar (Quercus robur este denumirea cu care il gasim in farmacii) de trei ori pe zi, un tratament durand minimum trei saptamani.


5.Macesele - reprezinta cel mai puternic vitaminizant C din flora noastra. Sunt un remediu foarte valoros in cazul lipsei acestei vitamine, lipsa manifestata prin oboseala cronica, slabiciune, dureri difuze in oase, apetit alimentar inconstant, sangerari ale gingiilor, scaderea imunitatii. Se administreaza cate o lingurita de pulbere de fructe de macese, obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. O cura completa dureaza o luna.


6.Uleiul de catina - contine mari cantitati de vitamina A si E. In special vitamina E este foarte importanta la inceputul primaverii. Ea are un efect reintineritor asupra organismului, sustine activitatea sistemului nervos, favorizeaza o stare de tonus fizic si psihic. Se administreaza zilnic 10-20 de picaturi de ulei de catina, de trei ori pe zi, pe o perioada de zece zile.


7.Drojdia de bere - este o adevarata colectie de vitamine din complexul B, vitamine care sunt implicate practic in toate procesele vitale ale organismului. Mai ales la inceputul primaverii, din cauza incarcarii cu toxine a organismului si a problemelor metabolice conexe care apar, multe persoane se confrunta cu carente de vitamine din acest complex. Una-doua lingurite de drojdie de bere proaspata, administrata cu putina miere sau ca atare, completeaza acest deficit, ajutand la redobandirea formei fizice si psihice.


8.Polenul - cel mai complex medicament-aliment, pregatit sa ne scoata din orice incurcaturi. Se administreaza 2 lingurite pe zi, dupa mese.


9.Efortul fizic in aer liber - dincolo de toate leacurile pe baza de plante, minerale si vitamine, cel mai puternic efect tonic il are adesea simplul contact liber cu natura, cu soarele inceputului de primavara, cu vantul, cu miresmele pamantului. Acum un veac, cand majoritatea populatiei traia mult mai aproape de natura, termenul de astenie de primavara era necunoscut. In prezent, cand cei mai multi dintre noi traiesc captivi in orase-sere, in care cu greu mai pot percepe semnalele mediului inconjurator, corpul si psihicul si-au pierdut capacitatea de adaptare la anotimpuri. Sa incercam, asadar, sa reintram in armonie cu natura si cu noi insine, prin plimbari si drumetii in padure sau in parc, prin ascensiuni montane usoare, la sfarsit de saptamana, prin alergari usoare sau sporturi in aer liber. Daca avem posibilitatea sa muncim la gradina, nu trebuie sa ratam aceasta excelenta ocazie de a ne reincarca bateriile, cu viata ce emana in aceasta perioada din pamant si din tinerele plante care se trezesc din adormire.
Sursa: Formula As

joi, aprilie 23, 2009

Dan Puric: „Nu m-am prăbuşit, m-am închinat”

Actorul face artă cu mesaj creştin, după ce inima i s-a deschis spre lumina credinţei la mănăstirea Petru Vodă, din judeţul Neamţ. Actorul Dan Puric, căruia i-a apărut „Cine suntem”, la Editura Platytera, vorbeşte despre apropierea sa de creştinism şi despre pierderea identităţii neamului românesc. Volumul, prefaţat de părintele Iustin Pârvu, este dedicat părintelui Atanasie, „lumină de om şi neam omenesc“, de la mănăstirea Petru Vodă.

De altfel, cartea conţine şi o predică susţinută la această mănăstire de lângă Târgu-Neamţ: „Zece leproşi”, alături de cuvântarea rostită la înmormântarea părintelui Atanasie, în martie 2008.

Evz.ro: Cum v-aţi apropiat de biserică?


Dan Puric: M-am apropiat de biserică în urmă cu 8-9 ani, într-un moment de maximă criză existenţială pe plan personal, dar fiind şi foarte dezamăgit de ceea ce se întâmplă în societatea şi mai ales în politica românească. M-am întors ca o rachetă la Dumnezeu, fără să fiu habotnic. Eu fac artă creştină, care este o punte spre Dumnezeu, şi nu neapărat artă bisericească, care e strict legată de biserică. Spectacolele mele „Don Quijote”, „Visul” mărturisesc credinţa şi căutarea mea a lui Dumnezeu. Tot dorul meu de Dumnezeu se regăseşte în arta mea. Cartea care m-a influenţat în mod decisiv este „Sfântul închisorilor-Mărturii despre Valeriu Gafencu”.

Când aţi ajuns prima dată în inima Neamţului, la mănăstirea Petru-Vodă?
La Petru Vodă am ajuns în urmă cu patru ani. M-au impresionat ochii de icoană ai părintelui Iustin, stareţul acestei mănăstiri. Suferinţa din închisorile comuniste i-au întărit părintelui esenţa voievodală. Părintele Iustin povesteşte că atunci când a intrat în închisoare a văzut pe geam o nuieluşă, iar când a ieşit din temniţă aceasta se transformase într-un copac. În curtea mănăstirii l-am întâlnit şi pe părintele Atanasie, care a suferit şi el în temniţele comuniste, om de o cultură enciclopedică. Părintele Atanasie intrase de vreo opt ani la mănăstire. Avea tonul lui Mihai Eminescu, inteligenţa lui Nae Ionescu şi o bucată din sufletul lui Iustin Pârvu. Întâlnirea cu el şi cu părintele Iustin au fost esenţiale pentru drumul meu spiritual şi pentru reîntoarcerea mea la Dumnezeu.

Unii duhovnici mărturisesc că visul şi arta induc stări „de beţie”…

Cu unele secvenţe din spectacolul „Vis” am participat înainte la festivaluri internaţionale, cu altele am fost în baruri de noapte ca să-mi câştig existenţa, cu altele m-am rugat. Am pus toate aceste momente într-o ordine normală şi a ieşit un „vis”, nu ca o stare de beţie şi de drog, ci ca o îmbunătăţire a condiţiei noastre, ca o tămăduire pe care arta o poate da spiritualităţii. O dată

, la Sighişoara, am parodiat, am improvizat şi, după două ore de one-man-show, eram sfârşit. Şi totuşi nu m-am prăbuşit, m-am închinat...


Sursa: Evz.ro


Ascultandu-l pe Dan Puric

Lansarea traducerii "Noului Testament. Evan­ghelia dupa Matei"

Traducerea comentata a "Noului
Testament. Evan­ghelia dupa Matei"
(aparuta la Editura Curtea Veche), propusa de specialistul in crestinism timpuriu, Cristian Badilita - care a avut amabi­litatea sa ne raspunda la cate­va intrebari - a fost lansata, saptamana trecuta, in prezenta ministrului Culturii, Theodor Paleologu. Aceasta editie bilingva, ce include atat traducerea in limba romana, cat si textul in limba greaca veche, urmeaza cu fidelitate editia stabilita de Nestle-Aland, adusa la zi de cei mai reputati savanti internationali. Ea se adre­seaza atat preotilor, studen­tilor in teologie, credincio­silor de toate confesiunile, cat si celor interesati pur si simplu
de cuvantul lui Iisus Hristos. La lansare, actorul Victor Rebengiuc a citit cateva fragmente.


Care este scopul unei noi traduceri, bilingve, a "Noului Testament. Evanghelia dupa Matei"?
Este un proiect la care lucrez de mai bine de trei ani de zile, prelungeste traducerea Septuagintei ("Vechiul Testament" in greaca veche), iar elementul nou il constituie legarea lui in sapte volume intr-o editie bilingva. Textul grecesc reproduce cea mai buna editie occidentala, Nestle-Aland, iar traducerea este fata in fata cu textul grecesc pentru ca elenistii sa poata infrunta acuratetea traducerii, care este urmata de un amplu comentariu de 300 de pagini, ce-si propune sa lamureasca absolut toate chestiunile care pun probleme. In "Noul Testament. Evan­ghelia dupa Matei" sunt atinse chestiuni de nivel filologic, filozofic, istoric s.a.m.d. Este un volum mult mai complex, dar cel mai important lucru il reprezinta reintoarcerea la manuscrisele cele mai bune ale Noului Testament. Bineinteles, este o traducere care permite sa fie utilizata si de facultatile de teologie, de studenti si de teologi. Nu este o traducere confesionala, catolica sau ortodoxa, pentru ca acest lucru nu exista, este o traducere stiintifica, cat mai apropiata de originalul grecesc.


Va temeti de eventuale critici?
Nu, deoarece sunt in per­ma­nenta legatura cu Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, am sustinerea altor biserici. Proiectul nu este unul de clandestinitate, ci este unul la lumina zilei, facut de un credincios laic, iar acest act nu este numai unul cultural, ci si unul de credinta. Aceasta traducere nu poate decat sa ajute biserica si clerul. Nu am voie sa produc o traducere concurentiala sau o traducere care sa rastoarne ceea ce s-a zis pana acum. Ea vine doar in completarea celor existente deja. Pana acum, am avut traduceri care sunt utilizabile dar depasite in multe locuri din punct de vedere stiintific, a venit momentul acum, dupa 20 de ani, dupa ce putem sa lucram liber, sa facem si o asemenea traducere stiintifica, fara complexe confe­sionaliste. Trebuie sa iesim din logica aceasta timorata, credinciosii laici pe de o parte si clerul, pe de alta parte. Nu exista asa ceva.


Urmatorul pas al proiectului deja inceput?
Lucrez la volumul ur­mator care va fi "Evan­ghelia dupa Ioan". Imi do­resc foarte tare ca Mi­nisterul Culturii sa sprijine in continuare acest proiect, care sper sa-l putem finaliza.

miercuri, aprilie 22, 2009

O idee pe zi - Scaune vesele



Realizate la Istanbul de Bora Cakilkaya.

Lansarea cartii "O filozofie a intervalului. In Honorem Andrei Pleşu”

Este volumul pe care Mihail Neamţu şi Bogdan Tătaru Cazaban, în calitate de coordonatori, îl dedică lui Andrei Pleşu la aniversarea a 60 de ani.

Cartea va fi lansată miercuri, 22 aprilie, la Librăria Cărtureşti. Vor vorbi despre Andrei Pleşu la 60 de ani Gabriel Liiceanu şi cei doi coordonatori ai volumului: Mihail Neamţu şi Bogdan Tătaru Cazaban. Evenimentul este anunţat la ora 17.00 şi tot atunci va fi lansat volumul “Memory, Humanity and Meaning. Essay in Honour of Andrei Pleşu-s Sixtieth Anniversary, offered by NEC alumni &friends’’, Editura Zeta Books.

Şaptesprezece intelectuali, români şi străini, din generaţii diferite, au contribuit, cu texte mai vechi sau inedite, la acest volum, semnând în acelaşi timp tot atâtea portrete ale lui Andrei Pleşu. De la Adam Mitchnik la Sever Voinescu, vocile adunate în această carte acoperă întregul spectru al culturii, vorbind în acelaşi timp despre greutatea pe care scriitorul a dat-o fiecărei zone de care s-a ocupat.

Volumul se deschide cu un calup de texte care vorbesc despre prezenţa în cetate a lui Andrei Pleşu, analizată, salutată şi contextualizată în fragmente semnate de Gabriel Liiceanu, Adam Mitchnik, Sorin Vieru, Sever Voinescu şi Dan C.

Mihăilescu. Victor Ieronim Stoichiţă, Gottfried Boehm şi arhitectul Kázmér Kovács închid prezentarea ipostazelor scriitorului prin dezvăluiri dinspre istoria formelor şi a artelor vizuale. Între statura civică şi întâia specializare, cea de istoric al artelor, două ipostaze adună corpul majoritar al “dedicaţiilor” sub semnătură: înţeleptul şi moderatul. Două eseuri semnate de Horia-Roman Patapievici şi Cristian Preda trimit la virtutea moderaţiei atât de familiară lui Andrei Pleşu: primul îl salută în calitate de păstrător al spiritului vechii Europe, iar al doilea îi dedică, în semn de admiraţie pentru fidelitatea faţă de valorile liberale, un eseu prezentat anul trecul la Institutul Francez, “Câteva reflecţii despre democraţia din România”. În secţiunea ,,Idiomuri ale înţelepciunii” sunt incluse texte semnate de Anca Manolescu, Andrei Oişteanu, Silviu Lupaşcu, Ioan Ică jr., Bogdan Tătaru Cazaban, Maria Francisa Bălticeanu şi Ion Vianu.

Texte mai vechi sau mai noi, unele studii axate pe valorile tari ale scriitorului, altele exegeze ale studiilor, pe care el însuşi le-a semnat, dar şi fragmente de jurnal, cum e cazul lui Gabriel Liiceanu, sau scrisori (Adam Mitchnik) completează acest volum, deschis de o stufoasă introducere semnată Mihail Neamţu: ,,Dialectica vârstelor şi practica înţelepciunii” . Volumul conţine o bibliografie Andrei Pleşu, dar şi scurte prezentări ale tuturor celor care sunt prezenţi cu texte. Toate fragmentele incluse aici, indiferent de gen, au un rezumat şi precizări despre data şi contextul apariţiei scrise în limba engleză.


Sursa: clubliteratura.ro

Ziua Pamantului

Ora pamantului 2009 - participa si tu


Aparuta in 1970, Ziua Pamantului simbolizeaza lupta impotriva poluarii si problemelor climaterice. Spre deosebire de mai noua si deja mai populara Ora a Pamantului, Ziua Pamantului (Earth Day in engleza) se sarbatoreste in fiecare an pe 22 aprilie si nu presupune o actiune simbolica precum stinsul luminii.

Cu toate acestea, Ziua Pamantului a avut un rol foarte important in mediatizarea problemelor climaterice ale Pamantului. Ea a dat nastere unei organizatii (Earth Day Organization) cu filiale in peste 170 de tari si rezultate notabile in constientizarea omenirii asupra problemelor de mediu, efectelor poluarii, etc

marţi, aprilie 21, 2009

S-a lansat Biblioteca Digitală Mondială

Proiectul World Digital Library (WDL) a fost lansat la Centrul Unesco din Paris, informează AFP.
Biblioteca oferă internauţilor şansa de a accesa, gratuit, zeci de mii de texte rare din ţări precum Arabia Saudită, Africa de Sud şi state ale Europei, traduse în şapte limbi- publicaţii vechi, hărţi şi atlase şi manuscrise.
De exemplu, Biblioteca Naţională a Franţei a contribuit cu o colecţie care include un manuscris având o pictură a lui Jean Fouquet, primele filme ale fraţilor Lumière şi o înregistrare a imnului naţional al Franţei, "La Marseillaise", din 1898.
Din colecţia britanică fac parte desene de anatomie şi texte ştiinţifice, incluzând şi prima schiţă cu structura de dublă spirală a ADN-ului a lui Francis Crick.Milioane de euro de la Google şi MicrosoftDirectorul proiectului, John Van Oudenaren, a afirmat că speră ca acest proiect să promoveze "diversitatea culturală şi să răspundă nevoilor educaţionale, într-o lume care este orientată în prezent către conţinut mediatic facil", şi a precizat că, în acest moment, 32 de instituţii sunt partenere la acest proiect.
"Dorim să avem o instituţie parteneră în fiecare ţară din lume. Numai atunci vom ajunge o bibliotecă cu adevărat globală", a adăugat Van Oudenaren.

"Biblioteca Digitală Mondială", cel mai amplu proiect de digitalizare culturală, a costat câteva zeci de milioane de dolari provenite din donaţiile private ale unor companii precum Google sau Microsoft.În noiembrie, anul trecut, Uniunea Europeană a lansat un proiect similar, intitulat "Europeana", în care sunt incluse milioane de cărţi, opere de artă, hărţi şi filme din bibliotecile naţionale şi galeriile din Europa.
Iata cu ce e prezenta Romania aici
Sursa: EVZ.RO

Minunea de la Sfantul Mormant

O flacără coboară din ceruri

Una dintre puţinele minuni care au loc, în fiecare an, în zilele noastre este aceea a apariţiei Sfintei Lumini la Sfântul Mormânt în noaptea de Înviere, adică a acelei lumini neaprinse de mână omenească.
Asupra acestui fapt există numeroase mărturii, sute şi sute de credincioşi fiind prezenţi în momentul când, în noaptea Învierii lui Hristos, luminează pe pământ pentru câteva minute un foc nematerial, o lumină care poate fi ţinută în mână fără a te arde. Sfânta Lumină se aprinde în Ierusalim, pe Mormântul Domnului nostru Iisus Hristos, în Sâmbăta Mare, ziua, între orele 12.30-14.30, în timpul în timpul Vecerniei Mari.

Cum se manifestă?

Lumina Sfântă se manifestă diferit de la un an la altul: ca o stea strălucitoare, ca roua, ploaia sau zăpada strălucitoare ori nori, ca înger sau porumbel, ca flăcări de foc care nu mistuie, ca sclipiri de lumină sau ca fulgere, ca o lovitura de trăsnet, ca o lumină albastră care creşte în intensitate şi devine albă.
Timp de aproximativ trei minute, flacăra lumânărilor aprinse din Focul ceresc nu arde, iar credincioşii îşi ating faţa, gura, mâinile, hainele, spre binecuvântare si tămăduire.

Mărturii româneşti
Românii au avut ocazia să afle despre ceremonia Focului Sacru din cartea părintelui Iosif TRIFA, "Pe urmele Mântuitorului", după un pelerinaj românesc la Locurile Sfinte, din anul 1925.
Ulterior au mai asistat la acest miracol şi alţi preoţi români, care au adus mărturie despre Focul Sacru în faţa creştinilor ortodocşi. Unul dintre aceştia este şi prof. Ion LAZĂR, care a scris apoi cartea "Lumină din lumină".
O altă mărturie este cea a părintele CLEOPA ( în Pelerinul român), care a fost la locurile sfinte în anul 1974 cât şi cea a Pr. Prof. Constantin GALERIU („Duhovnici români în dialog cu tinerii”) din anul 1993.

Iată ce spune Patriarhul Ierusalimului Diodorus despre aceasta:

"Intru în Mormânt şi îngenunchez cu frică sfântă în faţa locului unde a zăcut trupul lui Hristos după moarte şi de unde a înviat. Îngenunchind în faţa acestui loc unde El a înviat din morţi suntem aduşi în imediata apropiere a Învierii sale slăvite.
Îmi găsesc drumul prin întuneric în camera interioară unde cad în genunchi. Aici spun anumite rugăciuni care ne-au fost transmise de-a lungul secolelor si după aceea aştept. Câteodată aştept câteva minute, dar în mod obişnuit minunea se întâmplă imediat după ce am spus rugăciunile.
Din mijlocul pietrei pe care a fost culcat Iisus se revarsă o lumină nedefinită, în mod normal cu o tentă albăstruie, dar culoarea se poate schimba şi lua multe nuanţe. Nu poate fi descrisă cu cuvinte omeneşti.
„Lumina răsare din piatră ca şi ceaţa care se ridică deasupra unui lac, piatra pare a fi acoperită de un nor, dar este lumină. Lumina se comportă diferit în fiecare an. Uneori acoperă doar piatra, alteori luminează tot Mormântul, aşa încât oamenii de afară văd Mormântul plin de lumină. Lumina nu arde! Niciodată nu mi-am ars barba în toţi cei 16 ani de când sunt Patriarh al Ierusalimului şi am primit Focul Sfânt. Lumina are alta consistenţă, diferită de lumina focului care arde în candelă.
La un moment dat Lumina se înalţă şi formează o coloana în care focul este de natură diferită, aşa că pot aprinde lumânările mele de la ea. După ce am primit flacăra, ies şi dau Focul întâi Patriarhului Bisericii Ortodoxe Armene, apoi Patriarhului Copt şi după aceea tuturor celor prezenţi în Biserică."

In prag de sarbatoare am primit de la o draga prietena asta pentru voi !
Numai bine!

Lansarea cartii "Liviu Rebreanu prin el însuşi"

Lucrarea a aparut la Editura Academiei Romane, autori Niculae Gheran şi Andrei Moldovan. Rebreanu era convins că „misiunea Transilvaniei este de a aduce în viaţa românească acea concepţie de seriozitate de care aceasta are aşa de multă nevoie. Lipsa seriozităţii este unul din cele mai grave neajunsuri ale societăţii noastre. Transilvania este un adevărat rezervor de seriozitate. Eu cred în destinul acestui neam, cred în viitorul lui strălucit. Repet însă: trebuie să începem prin a fi serioşi. Acesta este un lucru capital”, declara el în 1942.

Găsim un Rebreanu care se declară optimist incurabil, foarte superstiţios, care iubeşte cel mai mult din propria-i creaţie nu „Ion”, „Pădurea spânzuraţilor” sau „Răscoala”, ci cruzimile erotic-simbolice din „Adam şi Eva”, care considera „excepţional” roma nul „Maitreyi” al lui Eliade (acelaşi Eliade care în decembrie 1935 declara că, în timp ce lui D’Annunzio statul italian i-a dăruit o moşie la aniversare, „la noi, Liviu Rebreanu continuă să se lupte cu chiria şi lemnele”). Un preţuitor al romanului englez („mi-a fost cel mai apropiat”, îi citează cu patos pe Dickens, Thackeray, George Elliot, Thomas Hardy, Kipling, Galsworthy) şi al realismului (nu agreează deloc romanul la persoana întâi). Pentru el, francezii au „epicul pur, raţional”, englezii „epicul amănunţit, nebulos”, ruşii „epicul imensităţii”, iar nemţii „epicul orchestral”.


Convorbire cu Andrei Moldovan despre volumul Liviu Rebreanu prin el însuşi

sâmbătă, aprilie 18, 2009

Masa de Paste cu lumina si armonie!

Toata lumea se pregateste pentru masa de Paste, si cum suntem obisnuiti dupa slujba de la biserică, ne intoarcem acasă cu Lumina Sfântă şi ne aşezam la masă. Va doresc sa aveti lumina in casa cu bucurie si sanatate langa toti cei dragi !


Cateva sugestii pentru organizarea si asezarea mesei de Paste:


  • Am folosit feţele de masă cu motive pascale ori florale, din bumbac, la mare căutare sunt şi feţele de masă cusute manual;


  • Pentru scaune am folosit crengute naturale, frumos ar fi sa puneti masa afara daca este vreme calda;


  • Am optat pentru o veselă cât mai simplă, dacă faţa de masă are un model foarte încărcat;


  • Serveţelele trebuie asortate cu faţa de masă;

  • Puteţi să vă confecţionaţi singuri platourile pentru aperitive, tăind dintr-o bucată de trunchi de copac felii de cinci centimetri;

  • Coşurile de pâine din nuiele sau ceramică şi suporturi de şerveţele din lemn în formă de floare sau iepuraş sunt cel mai des întâlnite în casele romănilor;

  • Am folosit flori de sezon, lumânări clasice şi ouă cioplite;

    Copyright © 2009 Gingasia, Bucuresti

  • Nici aranjamenele florale nu trebuie să lipsească de pe masa de Paşte. Ideale sunt florile de sezon precum narcisele, lalelele şi zambilele;

  • Tinand cont ca „lumina” este un simbol al Paştelui aveţi grijă să nu uitaţi de lumânări. Cele Clasice, albe şi cilindrice sunt ideale în acest context. Le puteţi aşeza în sfeşnice de argint. Nu alegeţi unele parfumate pentru că aroma acestora amestecată cu mirosul bucatelor nu vor crea un efect prea grozav;

  • „Pentru mijlocul mesei alegeţi un coş din nuiele plin cu iarbă pe care aşezaţi ouă colorate. Ouăle încondeiate arată spectaculos, mai ales cele făcute cu ceară vopsită, care au modele ieşite uşor în relief. La fel de frumoase sunt şi ouăle cioplite în lemn. Eu am pus flori din gradina printre oua;


    Copyright © 2009 Gingasia, Bucuresti

  • Gandul cel bun si zambetul larg sa nu le uitati acasa, chiar daca sunteti obosite ! :))

Lucru de mana pentru Paste















Sursa: www.artfire.com

vineri, aprilie 17, 2009

Legenda iepurasului

Prima apariţie a „urecheatului” ca simbol al Paştelui este menţionată în cărţi germane, apărute în jurul anului 1500.Germanii, de altfel, sunt şi primii care au inventat dulciurile în formă de iepuraşi, în 1800, din aluat şi zahăr. În România, etnologii spun că iepuraşul şi-a făcut simţită prezenţa mai întâi în oraşe.

Pasărea rănită, transformată în iepuraş
O legendă veche spune că o pasăre şi-a făcut cuibul într-un copac bătrân. Glasul îi era atât de frumos, încât până şi vântul se oprea să o asculte. Toate vieţuitoarele o iubeau, pentru că le încălzea sufletul cu trilurile ei. Într-o zi geroasă de iarnă, cântările au dispărut. Pasărea zăcea rănită, lângă trunchiul copacului, fără să ştie cineva ce se întâmplase. Vietăţile pădurii au cerut atunci ajutorul lui Easter, zeiţa fertilităţii. Pentru a o salva de la moarte, zeiţa a transformat micuţa pasăre într-un iepuraş, dar i-a lăsat puterea de a face ouă. Vremea a trecut şi a venit primăvara, când toate vieţuitoarele pădurii sărbătoreau şi ziua zeiţei. Unele i-au adus drept ofrandă flori parfumate, altele, cununi de frunze verzi. Darul cel mai frumos a fost, însă, cel adus de iepuraş: un coş plin cu ouă colorate, în semn de recunoştinţă pentru că îi salvase viaţa. Această legendă se mai păstrează vie în rândurile comunităţii olandeze din Pennsylvania, unde copiii aşteaptă de Paşte iepuraşul care face un cuib plin de ouă colorate. Din această legendă s-a născut şi tradiţia ca iepuraşul să aducă daruri copiilor.


Legenda păgână şi Sărbătorile Pascale
Etnologii spun că, în România, Iepuraşul de Paşte a apărut mai întâi în oraşe. Trebuia găsit un animal nevinovat „S-a ales un animal nevinovat, fragil şi inocent care să simbolizeze un nou început de viaţă fiindcă Paştele are loc odată cu învierea naturii. „Iepuraşul s-a potrvit foarte bine pentru că el naşte tot timpul şi este simbolul fertilităţii”, spune Ioana Popescu, etnolog la Muzeul Ţăranului Român.Tradiţia cere ca acei mici să caută darurile în grădină, prin iarbă, pentru că acolo lasă iepuraşul şi cadourile şi ouăle.

Sursa: evz.ro

Filme si documentare de Paste

Misterul Mariei din Magdala
Vineri, veţi putea urmări documentarele despre Iisus şi Pilat din Pont, iar în prima zi de Paşte, episodul dedicat „Templierilor” şi cel care are drept subiect „Mormântul lui Iisus”. Tot duminică, de la ora 20.00, subsumat seriei „Misterele Creştinătăţii”, este programat un episod despre Fecioara Maria.
„Cine a fost cu adevărat Maria din Magdala?” este întrebarea la care încearcă să răspundă realizatorii, pornind de la evanghelia apocrifă a Mariei, scrisă în secolul II de reprezentanţii unei secte creştine, şi descoperită în 1896, într-o piaţă de antichităţi din Cairo.


Vineri, de la ora 1.00, puteţi urmări la Pro TV „Adevăratul mormânt al lui Iisus”, un documentar care a stârnit controverse şi a avut curajul, blasfemiator pentru unii, de a proclama existenţa unei posibilităţi: aceea că Maria Magdalena ar fi fost căsătorită cu Iisus, iar din iubirea lor s-ar fi zămislit un fiu, Judah.


„Patimile” la HBO
Revenind la categoria filmelor artistice, HBO a programat pentru sâmbătă, 18 aprilie, şi duminică, 19 aprilie, de la ora 18.30, „Patimile”, producţie realizată în colaborare cu BBC, care relatează ultima săptămână din viaţa Mântuitorului. Inspirată din Evanghelii şi din alte surse istorice contemporane cu acestea, drama spune povestea din perspectiva tuturor figurilor principale implicate, fie că e vorba de Iisus, de apostoli, de guvernatorul roman Pilat din Pont, de preoţii Templului sau de Marele Preot Caiafa.

Încă două producţii care se înscriu în aceeaşi temă sunt „Iisus şi Iuda”, difuzată sâmbătă de Prima TV, la ora 0.30, şi „Maria, mama Fiului lui Dumnezeu”, programată duminică la Pro Cinema, la ora 13.15.




„Adevăratul mormânt al lui Iisus” Vineri, 1.00, Pro TV (documentar)
„Misterele Creştinătăţii: Pilat din Pont”Vineri, 20.00, National Geographic
„Misterele Creştinătăţii: Iisus” Vineri, 21.00, National Geographic
„Patimile” Sâmbătă (partea I) şi Duminică (partea a- II-a), 18.30, HBO (film artistic)
„Misterele Creştinătăţii: Maria Magdalena”Duminică , 20.00, National Geographic.

joi, aprilie 16, 2009

O idee pe zi - Suport pentru audiobook-uri








Multumesc, Lia pentru aceste minunatii !:)

Traditia din Joia Mare la Masca

Actorii Teatrului Masca invita copiii, alaturi de parinti si bunici, astazi (ora 18.00) in Joia Mare, sa redescopere traditiile pascale.
Ca si multe alte traditii, obiceiul incondeierii oualor a fost impropriat de crestinism si imbogatit cu simboluri specifice, pornind de la ritualuri stravechi si prezente intr-o sumedenie de culturi.
Bunaoara in China sec. al VIII-lea se ofereau oua colorate cu ocazia sarbatorii ,,Tsing-ming” o sarbatoare a primaverii cam in aceeasi perioada cu Pastele crestin, cand iarba este verde (tsing = verde) si cerul curat (ming = curat).

In acelasi fel, vechii persi isi daruiau unii altora oua vopsite in diferite culori la sarbatorile primaverii, pe cand slavii restransesera aria cromatica la Rosu – in aceeasi perioada ei ofereau celor apropiati oua rosii.

La romani, tinerii vopseau si ei oua rosii la sarbatoarea lui Ianus, pe care le alaturau altor obiecte pe care le trimiteau in dar. Se observa limpede asocierea oului ca simbol cu primavara, prin aceasta intelegand mai departe re-nasterea, re-venirea la viata, noul, curatul, fertilul.
In aceasta arie de sensuri a fot preluat oul ca simbol si in crestinism, ca icoana a mormantului lui Hristos din care, biruind moartea, Mantuitorul a iesit invingator, invierea Lui fiind chezasie a posibilitatii noastre de innoire, de renastere, de curatire. In aceasta ordine de idei, ouale de Pasti erau initial vopsite in doar doua nuante: galben – trimitand la soare, imaginea totalitara a vietii in cea mai ,,plina de putere, de seva” ipostaza a sa – si rosu – caum este discul solar la apus si rasarit, metafora limpede a mortii pentru a renaste, a coborarii la ,,cele mai de jos ale adancului” pentru a birui Iadul.

Ulterior, modul de a impodobi ouale s-a imbogatit cu toate simbolurile crestinatatii timpurii si nu numai, chipul lui Hristos, mielul, stilizari antropomorfe, zoomorfe pana la geometrii pline de intelesuri, caci nimic nu este fara de sens. De exemplu linia dreapta verticala trimite la viata, linia dreapta orizontala arata moartea, linia ondulata simbolizeaza apa sau purificarea, spirala ne duce la timp, si la desfasurarea lui extrema – eternitatea.

Va invitam sa va aduceti in Joia Mare la ora 18.00 copiii la Masca pentru a redescoperi aceasta lume atat de bogata si de valoroasa, in spiritul crestinitataii in general si in duhul romanesc al acestei sarbatori.

Alte articole care mi-au placut pe blogul actorului:


miercuri, aprilie 15, 2009

Obiceiuri traditionale de Paste

Copyright © 2009 Photo.net

Joia Mare

Se spune că acum sufletele celor morţi vin la locuinţele lor, unde sunt primite cu bucurie toată Săptămâna Luminată. La pomenile care se fac acum, cei morţi sunt consideraţi prezenţi, având loc la masă, cu porţia care li se cuvine. La sfârşitul Săptămânii Luminate, sufletele sunt conduse la cimitir sau alungate, după această dată ele putând deveni duhuri rele.De Joia mare se face o turtă rotundă crestată pe margine şi numită „pâinea uitaţilor“, în amintirea morţilor nepomeniţi peste an. Este ziua pomenilor şi tot atunci se fierb şi se încondeiază ouăle de Paşte. Ouăle colorate şi neîncondeiate se mai numesc merişoare: dacă le dai de pomană ele se fac, pe ceia lume, mere frumoase. Se spune că atunci când nu se vor mai împistrii ouă de Paşte şi când nu se vor mai cânta de Crăciun colinde diavolul va stăpâni pământul.


Sâmbăta Mare

Noaptea Învierii desparte Săptămâna Patimilor de Săptămâna Luminată. Se coace din timp aluat dulce şi se vopsesc ouă, când n-ai făcut-o deja în Joia Mare. Mai întâi în biserică, apoi în întreaga comunitate se aprind torţe şi lumânări. În unele locuri, în Noaptea de Înviere se fac strigări peste sat.


Duminica Învierii

Pentru creştinătatea ortodoxă Paştele este cea mai mare sărbătoare, „a Sâmbetelor Împărăteasă şi Doamnă, al Praznicelor Praznic şi Sărbătoarea Sărbătorilor“.
Paştele se serbează întotdeauna în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară, dar nu înaintea paştelui evreiesc.Ouăle roşii se ciocnesc din Duminica Paştelui până în Duminica Mare. Duminica Paştelui înnoieşte lumea cum se înnoieşte lumina de echinocţiu – de aceea se mănâncă miei, purcei şi viţei fragezi, caş, ouă roşii şi pască. Ca să întâmpini Paştele trebuie să te speli şi să te primeneşti, ca lumina. Şi să nu uiţi pomana. În cele trei zile de Paşte masa-i întinsă şi primeşte pe oricine-ţi intră pe uşă. Dacă poţi, să dai cojile de ouă roşii pe apă curgătoare, să ajungă în Ţara Blajinilor.


Sursa: www.muzeultaranuluiroman.ro

Miercurea fara cuvinte

Irina realizeaza rubrica "Miercurea fara cuvinte", participati alaturi de noi!
Detalii gasiti pe blogul Irinei AICI

Primavara fara cuvinte


Copyright © 2009 Gingasia, Bucuresti

Proiecte şi schiţe ale arhitectului Ion Mincu, expuse în premieră la Muzeul Naţional

Câteva zeci de proiecte, desene şi carnete de schiţe ale arhitectului Ion Mincu vor fi expuse în premieră, între 15 aprilie şi 31 octombrie, la Muzeul Naţional de Artă al României.

Expoziţia temporară, numită "Ion Mincu. Desene şi proiecte de arhitectură", reprezintă o premieră absolută, deoarece reuneşte 35 de proiecte şi desene şi trei carnete de schiţe ale arhitectului român, care sunt expuse pentru prima dată într-un muzeu. Toate schiţele şi proiectele lui Ion Mincu provin din fondul Muzeului Al. Saint-Georges.În expoziţie vor fi prezentate şase foi de examen cu schiţe de proiecte pe teme date şi trei caiete cu 85 de schiţe din perioada studiilor lui Ion Mincu la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Paris. La acestea se adaugă desene şi acuarele cu peisaje şi vestigii arheologice din timpul călătoriilor sale în Italia, precum şi trei schiţe pentru proiectul restaurantului cu specific românesc care urma să fie instalat la Expoziţia Universală de la Paris în 1889.

Din expoziţie va face parte şi unul dintre planurile de faţadă pentru Şcoala Centrală de Fete, cel mai reprezentativ proiect arhitectonic în stil neoromânesc al lui Ion Mincu. Vor putea fi văzute, de asemenea, schiţe de arhitectură funerară şi de mobilier bisericesc realizate de marele arhitect.Ion Mincu este considerat creatorul stilului neoromânesc în arhitectură. Sursele sale de inspiraţie au fost arhitectura bisericească bizantină, arhitectura vechilor conace boiereşti şi a caselor ţărăneşti, precum şi pictorescul mahalalelor bucureştene, care păstrau elemente cu influenţe orientale.


Sursa: Realitatea

marţi, aprilie 14, 2009

Oua realizate de Franc Grom




Artistul Franc Grom este originar din Slovenia. Sculpteaza oua cu ajutorul unei bormasini miniaturale. Ouale create de insumeaza pana la 3500 gauri (recordul atins fiind de 17.000 de gauri la un singur ou).
Alte imagini aici