Recomand aceasta carte tuturor copiilor si urmatorul blog de povesti !
Am citit, mai zilele trecute, “Tobias, elefănțelul colorat”, editura Aramis, 2011, o carte ilustrată ce adăpostește între coperți o poveste minunată despre un pui de elefant. Personajul principal este deosebit față de semenii săi și, într-un sfârșit, reușește să transforme, printr-o atitudine manifestată prematur pentru vârsta lui, partea goală a paharului într-una plină cu vârf. Încă de la început trebuie amintit că această carte înseamnă, sperăm, conținutul și reacțiile receptorului dându-mi dreptate, un fericit debut editorial pentru autoare, pe numele ei, Claudia Groza.
Povestea, după cum aminteam mai sus, este despre cum un elefănțel, Tobias, care sătul să fie privit într-o lumină batjocoritoare de tovarășii săi de joacă, numai fiindcă este “altfel”, hotărăște să își ia destinul în propriul piept, plecând de lângă mama lui și pornind pe un drum necunoscut, către un circ unde toate aceste “defecte”, se va dovedi mai târziu, că vor fi sarea și piperul spectacolelor. Am remarcat ușurința discursului folosit, autoarea, Claudia Groza, reușind să ascundă foarte bine faptul ca este debutantă. Povestea se parcurge repede, iar firul epic urmează o linie clară, conturată prin gândurile și faptele elefănțelului.
Nu se încâlcește, nu se împiedică, în nicio dilemă, copilul putând intra relaxat, dar atent, în pielea adorabilului personaj principal. “Tobias, elefănțelul colorat” nu este un basm, este o poveste educativă, deopotrivă, și pentru adulți. Ar putea foarte bine să fie inclusă în manuale, mesajul acesteia fiind unul educativ, referindu-se într-un mod mai mult sau mai puțin subliminal la toleranță, la prietenie necondiționată, la atitudine pozitivă, la reușită, la dorința de a schimba în bine, la capacitatea de a te integra într-un mediu nou ... Am folosit obsesiv, poate chiar supărător, în cunoștință de cauză cuvântul “educație” vrând să subliniez că acesta este de fapt simbolul, emblema, sau, mai potrivit, cheia acestei minunate povești pe care toată lumea ar putea avea-o în bibliotecă pentru azi sau poate, de ce nu, pentru mâine.. Cu siguranță vom mai auzi de Claudia Groza în sfera magică a povestirilor despre conceptul “altfel” și nu numai... Autoarea ne demonstrează că în România încă mai există pământ fertil pentru flori literare. Important este să-l decoperim în deșertul care se întinde zi de zi, sub nisipul care vine spre noi încet dar sigur... Așadar, să-i urăm felicitări pentru acest debut care farmecă și ploi bogate la rădăcina inspirației...
Recenzie: Costin Tanasescu- 12.12.2011
Am citit, mai zilele trecute, “Tobias, elefănțelul colorat”, editura Aramis, 2011, o carte ilustrată ce adăpostește între coperți o poveste minunată despre un pui de elefant. Personajul principal este deosebit față de semenii săi și, într-un sfârșit, reușește să transforme, printr-o atitudine manifestată prematur pentru vârsta lui, partea goală a paharului într-una plină cu vârf. Încă de la început trebuie amintit că această carte înseamnă, sperăm, conținutul și reacțiile receptorului dându-mi dreptate, un fericit debut editorial pentru autoare, pe numele ei, Claudia Groza.
Povestea, după cum aminteam mai sus, este despre cum un elefănțel, Tobias, care sătul să fie privit într-o lumină batjocoritoare de tovarășii săi de joacă, numai fiindcă este “altfel”, hotărăște să își ia destinul în propriul piept, plecând de lângă mama lui și pornind pe un drum necunoscut, către un circ unde toate aceste “defecte”, se va dovedi mai târziu, că vor fi sarea și piperul spectacolelor. Am remarcat ușurința discursului folosit, autoarea, Claudia Groza, reușind să ascundă foarte bine faptul ca este debutantă. Povestea se parcurge repede, iar firul epic urmează o linie clară, conturată prin gândurile și faptele elefănțelului.
Nu se încâlcește, nu se împiedică, în nicio dilemă, copilul putând intra relaxat, dar atent, în pielea adorabilului personaj principal. “Tobias, elefănțelul colorat” nu este un basm, este o poveste educativă, deopotrivă, și pentru adulți. Ar putea foarte bine să fie inclusă în manuale, mesajul acesteia fiind unul educativ, referindu-se într-un mod mai mult sau mai puțin subliminal la toleranță, la prietenie necondiționată, la atitudine pozitivă, la reușită, la dorința de a schimba în bine, la capacitatea de a te integra într-un mediu nou ... Am folosit obsesiv, poate chiar supărător, în cunoștință de cauză cuvântul “educație” vrând să subliniez că acesta este de fapt simbolul, emblema, sau, mai potrivit, cheia acestei minunate povești pe care toată lumea ar putea avea-o în bibliotecă pentru azi sau poate, de ce nu, pentru mâine.. Cu siguranță vom mai auzi de Claudia Groza în sfera magică a povestirilor despre conceptul “altfel” și nu numai... Autoarea ne demonstrează că în România încă mai există pământ fertil pentru flori literare. Important este să-l decoperim în deșertul care se întinde zi de zi, sub nisipul care vine spre noi încet dar sigur... Așadar, să-i urăm felicitări pentru acest debut care farmecă și ploi bogate la rădăcina inspirației...
Recenzie: Costin Tanasescu- 12.12.2011
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu